Cultura de fenicul. Medicamentul perfect pentru stomac
Datorita componentelor din uleiul volatil prezinta actiune antispastica si carminativa, stimuleaza secretia lactica, fluidifica secretiile bronhice si are proprietati sedative.
Prin depasirea dozelor terapeutice survin aceleasi efecte ca in cazul fructelor de anason. Se recomanda ca antispasmodic, carminativ si expectorant in bronsite. Intra in compozitia diverselor ceaiuri: ceaiul anticolitic, ceaiul contra colicilor, ceaiul contra colicilor pentru copii, ceaiul gastric, ceaiul pectoral.
Dupa extragerea uleiului, turtele ramase sunt foarte bune drept furaj pentru animale, deoarece sunt bogate in proteine (10-20% albumine).
Pe langa uleiul volatil, fructele de fenicul mai contin si acizi grasi, circa 14% celuloza, 4-5% glucide, 5,8-7,8% cenusa. Fructele de fenicul sunt contraindicate in ulcerul gastric si duodenal, in enterocolite cronice si acute.
Cerinte fata de clima si sol
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Pasii catre o afacere de succes Berea Artizanala
Stiati ca romanii sunt printre cei mai mari consumatori de bere la nivel mondial Cu cei 85 de litri cap de locuitor an ne situam pe un „onorabil” loc 8 in Europa si pe locul 12 in clasamentul mondial liderii fiind cehii 142 de litri urmati de austrieci 105 litri si de nemti 104 litri Piata autohtona a berii...
Oferta Speciala
valabila 48h
Datorita zonei din care este originar, feniculul prefera arealele insorite, fiind pretentios fata de caldura si lumina.
Cele mai favorabile zone de cultura din tara noastra includ: Dobrogea, Campia Olteniei, Campia Timisului si Campia Crisurilor. Germineaza in conditii optime la circa 150 grade C, temperatura minima de germinatie este de 6-80 grade C si este sensibil la oscilatiile de temperatura.
Are pretentii reduse fata de umiditate, deoarece pre - zinta un sistem radicular bine dezvoltat si o masa vegetativa cu un coeficient de transpiratie mic. Seceta, ca de altfel si ploile prelungite la inflorire si fructificare pot afecta grav productia.
Feniculul trebuie sa fie cultivat pe soluri fertile, bogate in elemente nutritive, cu apa freatica la adancime mica. Cele mai potrivite tipuri de sol sunt cernoziomurile, precum si solurile aluvionale, cele cu reactie usor alcalina si care prezinta o textura nisipolutoasa. Trebuie sa fie evitate solurile pe care stagneaza apa, solurile grele, reci sau acide.
Particularitati biologice
Feniculul este o planta ierboasa, cultivata ca planta anuala, bienala sau perena. Perioada de vegetatie este de 150-170 de zile in anul I, iar pentru anii urmatori de circa 150 de zile.
Daca este semanat primavara foarte devreme, poate fructifica din primul an. Radacina este bine dezvoltata, pivotanta, groasa de 2-3 cm si cu putine ramificatii laterale. Tulpina este inalta (1-2 m), puternic ramificata, glabra si fistuloasa.
Frunzele sunt mari, sectate, cu segmente foarte subtiri, asemanatoare cu cele de marar. Florile sunt grupate in umbele, iar culoarea florilor este galbena-aurie. Fructul este o diachena dehiscenta la maturitate, lunga de 4-10 mm, cu miros aromat specific si cu gust dulceag. Infloreste in lunile iulie-august. In Romania se cultiva soiurile Romanesc si Hestia.
Amplasarea culturii
Cele mai bune premergatoare pentru fenicul sunt plantele care lasa terenul fara resturi ve - getale, curat de buruieni si bogat in elemente nutritive.
Cele mai bune premergatoare sunt leguminoasele pentru boabe, dar si cerealele paioase, ca de exemplu: grau, secara, triticale sau orz, bine intretinute si fertilizate.
Feniculul nu suporta monocultura, deoarece pot aparea boli si daunatori, fiind recomandat sa revina pe acelasi teren dupa 4-5 ani.
Administrarea ingrasamintelor
Feniculul valorifica bine ingrasamintele organice de tipul gunoiului de grajd, fie aplicat in doze de 20-22 t/ha la planta premergatoare, fie direct culturii, foarte bine fermentat, fara seminte de buruieni si uniform imprastiat.
Se recomanda si fosfati naturali, aplicati ca si gunoiul de grajd, toamna, sub aratura.
Lucrarile solului
Dupa cereale paioase este necesar sa se faca o dezmiristire cu grapa cu discuri si apoi aratura de baza. Pana in toamna, terenul se intretine prin grapari repetate.
Dupa premergatoare tarzii, aratura se executa la adancimi de 22-25 cm. Primavara inainte de semanat se face o lucrare cu grapa cu discuri si apoi pregatirea patului germinativ cu un combinator, chiar inainte de semanat.
Samanta si semanatul
Semanatul se executa primavara cat mai devreme, atunci cand vremea permite. Terenul trebuie sa fie foarte bine pregatit, fara resturi vegetale si fara buruieni rasarite, iar solul sa aiba umi - ditate suficienta pentru ca rasarirea sa se faca cat mai repede si mai uniform.
Samanta utilizata pentru infiintarea culturii trebuie sa provina din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, sa fie certificata, sa fie sanatoasa si sa provina din cultura anului precedent, deoarece facultatea germinativa se poate pierde usor.
Puritatea fizica minima a semintelor trebuie sa fie de 95%, iar germinatia de minimum 60%.
Se recomanda semanatul cu semanatorile de tip universal, la 50 cm intre randuri. Cantitatea de samanta utilizata pentru un hectar este de 8-10 kg, realizandu-se o densitate de 35-40 de plante/m2. Adancimea de semanat este de 3-4 cm.
Lucrarile de ingrijire
In fiecare an, pentru a fi tinute sub control buruienile, se recomanda 2-3 prasile mecanice, intre randuri. Pe suprafete mici se poate face buchetarea plantelor la distante de 30-35 cm intre plante pe rand.
Dupa primul an de cultura, toamna, se recomanda o bilonare pentru ca plantele sa fie protejate cu pamant, pentru a rezista gerurilor de peste iarna.
Cel mai important agent patogen, care produce an de an pagube importante, chiar de peste 50%, este cercosporioza feniculului, produsa de Cercospora depressa.
Prevenirea aparitiei acestei boli se poate face prin metode culturale care tin de indepartarea si distrugerea resturilor vegetale care sunt purtatoare ale bolii, precum si prin utilizarea la semanat de samanta sanatoasa si libera de agenti patogeni.
Daunatorii care apar, de genul omizii de stepa sau viespii coriandrului, nu provoaca pagube importante si de aceea nu se folosesc tratamente speciale.
Recoltarea
Datorita coacerii esalonate, la recoltare pot aparea pierderi importante. Recoltarea se poate face direct, cu combina pentru cereale sau prin doua treceri, prima in care sunt taiate plantele, iar dupa 2-3 zile se face treieratul plantelor cu combina prevazuta cu ridicator de brazde.
Daca se doreste ca pentru obtinerea de ulei volatil sa fie recoltata intreaga planta, atunci se poate recolta cu combina pentru porumb siloz, care taie, toaca si incarca plantele direct in cazanul mobil, destinat extragerii uleiului.
Uscarea si conditionarea recoltei sunt obligatorii, deoarece in masa de recolta, pe langa fructele mature se intalnesc si unele imature, cu umiditate ridicata si care pot provoca incingerea si deprecierea productiei. Temperatura de uscare trebuie sa fie de maximum 35-400 grade C.
Productia pentru primul an poate fi de 500-800 de kg de fructe/ha, iar incepand cu anul al doilea de cultura se poate ajunge la productii de 1.000-1.800 kg/ha.
Cantitatea de ulei volatil rezultat prin distilare este de 30-50 l/ha, in functie de conditiile climatice si de starea culturii. Conditiile de receptionare a fructelor sunt urmatoarele: continutul in umiditate maximum 12%, continutul in ulei volatil miminum de 3%, corpurile straine organice maximum 1,5%, iar cele minerale maximum 0,5%, continutul in impuritati nu trebuie sa depaseasca maximum 1% codite sau alte parti de planta si 0,5% fructe zdrobite, seci sau innegrite.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.