Recomandari de la specialisti privind tehnica formarii coroanelor la mar

In aceasta perioada incep lucrarile de primavara pe terenurile agricole si livezi, fapt pentru care se cuvine sa facem cunoscute sfatutilr unor specialisti in domeniu pentru fermierii mai putin experimentati dar si pentru cei care doresc sa isi imunatateasca bagajul de cunostinte.
 
Astazi vom reproduce un capitol, din lucrarea „Pomi, arbusti fructiferi, capsun – Ghid tehnic si economic”, editata in 2014 de Institutul pentru Cercetare-Dezvoltare Pomicola din Pitesti, capitlo in care se prezinta pe larg etapele tehnicii de formare a coroanelor la mar.
 
Formarea coroanelor la mar se bazeaza pe operatii de schimbare a pozitiei ramurilor si pe taieri, care incep uneori chiar din pepiniera si continua pana la realizarea completa a elementelor de schelet si semischelet caracteristice fiecarui tip de coroana. In paralel cu formarea scheletului se urmareste intrarea cat mai timpurie pe rod.
 
Pentru realizarea acestor obiective trebuie sa se respecte urmatoarele principii:
– Eliminarea zonelor neproductive din jurul axului si sporirea elementelor productive in cadrul aceluiasi volum de coroana;
– Alegerea si simplificarea tehnologiei de formare pe baza cunosterii particularitatilor de crestere si fructificare;
– Limitarea taierilor de formare, la minimul posibil, in vederea intrarii cat mai rapide pe rod;
– Generalizarea taierilor in verde, pentru a scurta timpul de formare a coroanei;
– Realizarea echilibrului coroanei in plan orizontal si vertical, prin subordonarea pe inaltime a etajelor fata de ax si aramurilor din etaj intre ele.
 
Formarea coroanelor se bazeaza pe realizarea in fiecare an si pentru fiecare element a urmatoarelor interventii:
- Provocarea ramificarii: poate fi facuta prin taieri in uscat sau prin ciupire. De regula, se executa cu 10-12 cm deasupra locului unde se doreste ramificarea. Se scurteaza varga dupa plantare pentru proiectarea primelor elemente de schelet, se taie axul la nivelul celui de-al doilea etaj sau se scurteaza sarpantele pentru obtinerea ramificatiilor de ordinul II, etc.
 
- Alegerea lastarilor: se face in perioada de vegetatie, in luna mai, cand lastarii au10-15 cm lungime. In acest moment se elimina lastarii concurenti (plivirea lastarilor), pentru a favoriza pe cei alesi si a scurta timpul de formare a coroanei. Alegerea se poate face chiar din momentul provocarii ramificarii (scurtarii) prin extirparea mugurilor care ar putea da nastere la lastari in pozitii nedorite.
 
- Conducerea lastarilor aleşi: consta in dirijarea si mentinerea viitorului element de schelet in parametrii proiectati corespunzator formei de coroana aleasa (unghi de ramificare, unghi de divergenta, lungime, crestere echilibrata fata de elementele de aceiasi importanta in coroana, etc.).
 
Principalele forme de coroana pentru cultura marului in Romania, in functie de sistemul de cultura, sunt piramida etajata si mixta (pentru sistemul de cultura clasic), palmeta cu braşe oblice, palmeta cu braşe orizontale si fusul tufa (pentru sistemul de cultura intensiv), fusul subtire (pentru sistemul de cultura superintensiv).
Piramida etajata, cea mai des intalnita, este o coroana globuloasa cu ax, intalnita in plantatiile cu densitate mica, la soiurile viguroase de mar, altoite pe portaltoi vigurosi.
 
Caracteristici:
– Ax puternic pe care se insereaza 3-4 etaje distantate la 80-120 cm;
– Fiecare etaj este format din 3-4 sarpante dispuse in jurul axului, in spirala, formand unghiuri de divergenta de 90-120°, inclinate la 50-55° (unghi de ramificare) si distantate la 8-12 cm una de alta;
– Fiecare sarpanta are 3-4 sub sarpante, dispuse bilateral altern, distantate la 60-80 cm;
– Dupa consolidarea ultimului etaj axul se suprima, limitand inaltimea la 3,5-5,0 m.
 
Anul I. In perioada de repaus se scurteaza varga pentru proiectarea primului etaj la inaltimea de 80-100 cm. In perioada de vegetatie cand lastarii au 10-15 cm lungime se aleg 3-4 lastari pentru viitoarele sarpante ale primului etaj si unul pentru prelungirea axului.
 
Anul II. In perioada de repaus se aleg definitiv cei 3-4 lastari la care se corecteaza unghiul de ramificare, daca este cazul.
 
Anul III. In perioada de repaus se urmareste proiectarea etajului 2 prin scurtarea prelungirii axului la inaltimea de 80- 120 cm, fata de primul etaj.
 
Se formeaza primele subsarpante pe sarpantele etajului I prin scurtarea acesteia la 60-80 cm fata de punctul de insertie de pe ax. In perioada de vegetatie se aleg elementele de schelet proiectate in urma taierii in uscat.
 
Anul IV. In perioada de repaus se scurteaza sarpantele din primul etaj la 60-70 cm fata de prima subsarpanta, apoi se scurteaza prelungirea axului pentru proiectarea etajului III. Sarpantele din etajul II se scurteaza la 60-80 cm fata de punctul de insertie de pe ax, pentru formarea primelor subsarpante din acest etaj.
 
Anul V. Se proiecteaza etajul IV, subsarpanta 1 in etajul III, subsarpanta 2 in etajul II si subsarpanta 3 in etajul I, efectuandu-se interventii similare cu cele din anul IV.