26 - 27 februarie la Bucureşti, târg de produse tradiţionale în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Pentru 2 zile cel mai vechi mărţişor din Bucureşti este oaspete la Agronomie. Organizatorii evenimentului au pregătit mesaje de primăvară pentru cei dragi pe care vizitatorii le pot alege de la peste 30 de creatori, meşteri populari, precum şi reparate româneşti naturale din carne, lapte, dulciuri, legume si fructe.

In perioada 26-27 februarie 2011, la ASAS are loc o ediţie specială a tţrgului de produse tradiţionale româneşti, dedicată Mărţişorului, o armonie a creaţiei ancestrale din moşi strămoşi din toate zonele ţării, la ASAS. Aici, meşterii creatori ne vor uimi cu măiestrirea lor iar dumneavoastră, cei care ne veţi trece pragul la acest sfârşit de săptămâna veţi putea alege pentru soţii, iubite, prietene sau copii cele mai simbolice mesaje de iubire de la cei peste 30 de creatori populari.

Fiecare ediţie a târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole are o temă şi de data aceasta vă invităm la vestirea primăverii - SIMFONIA Mărţişorului.

Ce spune tradiţia populară despre Mărţişor

'Mărţişor -denumire populară a lunii Martie, luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, dedicat zeului Mars şi planetei Marte (Transilvania, Banat, Maramureş,centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei). După unele tradiţii mărţişorul, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. Întrucât mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, zeiţă maternă, lunară şi echinocţială, care poate afirma cu certitudine autonomia şi vechimea multimilenară a obiceiului. De la români şi aromâni obiceiul mărţişorului a fost preluat şi alte popoare din centrul şi sud-estul Europei. La început, după cum am aflat din legenda Babei Dochia era un fir de lână alb şi unul negru şi se făceau cadou în ziua din luna martie,la sf. sec al XIX-lea mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi fără deosebite de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie. Mărţişor de care se agăţa o monedă metalică de argint sau uneori, de aur şi era prins la mănă sau la gât. El era scos, în raport de zona etnografică la o anumită sărbătoare a primăverii (Mucenici, Florii, Paşti, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi (măceş, porumbar,trandafir, păducel, vişin, zarzăr, cireş etc.) şi agăţat pe ramurile înflorite. Se credea ca purtătorii mărţişorului nu vor fi pârliţi de Soare pe timpul verii, că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi' ne precizează Ion Ghinoiu, în 'Obiceiuri populare de peste an'.

Legenda flăcăului ce a salvat Soarele

Aşa cum încep toate legendele a fost odată ca niciodată când Soarele întruchipat într-un bărbat chipeş obişnuia să coboare pe pământ, şi unde un dragon l-a urmărit şi la aruncat în beci. Păsările nu mai cântau şi glasuri de copii nu se mai auzeau. Până când un tânăr curajos a decis să coboare în beci si să salveze Soarele şi după o călătorie ce a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. La sfârşitul ultimului anotimp a găsit castelul unde era întemniţat Soarele şi s-a luptat cu dragonul până l-a învins, eliberând Soarele făcând pe toată lumea fericită, natura a reînviat, oamenii au început sa zâmbească din nou, iar flăcăul nu a mai văzut primăvara venind. Slăbit şi rănit, zăpada se topea, flori albe ghiocei, mesagerii primăverii răsăreau, iar stropi de sânge s-a scurs pe zăpada imaculată, de atunci oamenii obişnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb şi unul roşu. De aici la începutul lunii martie, bărbaţii, oferă mărţişor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea roşie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos, simbolul bravului tânăr ce a eliberat Soarele. Albul simbolizează puritate, sănătatea şi ghiocelul, prima floare care apare primăvara.

Primele dovezi în arheologie

În multe săpături arheologice din România se spune că s-au găsit mărţişoare cu o vechime de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rău vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi purtate la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica înţelepciunii bărbatului. Astfel şnurul reprezintă permanenta mişcare a materiei, schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb şi negru au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nunta şi înmormântare.

O creatoare populară din comuna Vladimirescu, judeţul Arad va invită să vedeţi cel mai mare şnur de mărţişor şi ne va încânta cu cântul popular :

'Dacă aveţi drum prin Arad, vă aştept oricând să vă întâlniţi cu arta şi tradiţia populară din Bucovina de unde sunt de loc şi din Banat de unde locuiesc de câteva decenii. Împreună cu Primăria şi Centrul Cultural din Vladimirescu avem proiecte şi suntem preocupaţi să nu se piardă tradiţia şi portul nostru popular atât de apreciat în străinătate sau când suntem vizitaţi de cei din afară. Am creat Scoli de vară pentru elevele din comună şi nu numai, încă ţes la război şi am şi un obiectiv, pe care sigur îl voi duce la îndeplinire. Mă întorc în Bucureşti, după ce acum un an am lansat aici la dumneavoastră cartea Lucru ce se învaţă, nu se uită pe viaţă o carte de suflet despre ce făceau gospodinele şi activităţile zilnice din viaţa satului.

Pentru că e Mărţişorul în curând o să vă prezint un şnur deosebit, lucrat cu multă dragoste ca şi povestea ce o ştim cu simbolistica alb şi roşu, în trecut era alb şi negru, cu 365 de întorsături pentru că acum se începe un nou an, anul fertilităţii şi al bogaţiei. O să aflaţi multe şi de realizarea canafului. Canaful poate fi sub formă de trifoi, floricică, boboc, bănuţ sau păpuşi. Dăcă vremea va permite o să învăţ să faceţi şnur cu croşeta. Din Banatul românesc o primăvară rodnică şi să iubiţi natura şi folclorul. Multe alte surprize vi le voi cânta, aşa că nu rataţi ediţia târgului Simfonia Mărţişorului'ne spune Maria Aiftincăi din comuna Valdimirescu, judeţ Arad

Pentru 2 zile cel mai vechi mărţişor din Bucureşti - medalionul rândunica - 1 martie 1899 - îl puteţi admira

'Mă bucur că sunt astfel de locuri, unde munca celor ce aduc zâmbet gingaşelor noastre iubite de 1 martie îşi fac loc atât de frumos exprimat în Bucureşti, spaţiul mediului rural în Capitală. Fiind negustor de vechituri şi iubind frumosul, am înţeles de la etnografi ca şnurul alb şi roşu a fost primul mărţişor, apoi a apărut bănuţul de argint găurit, argintul era un metal greu de găsit şi atunci a primit simbolistica purităţii. Chiar la unele evenimente de peste an trebuie să pui un bănuţ de argint în apă neîncepută şi să te speli pe faţă, să fii alb ca argintul. Mărţişorul se prindea şi la mână să aducă putere si să fii pur ca mărţişorul şi era întotdeauna oferit la începutul primăverii.

Am să prezint un medalion sub formă de rândunică pe care o să vedeţi scrie 1 martie 1899. vă aştept să ne admiraţi mărţişorul, care nu ştiu că e cel mai vechi, dar m-aş bucura să ştiu că sunt mărţişoare şi mai vechi', ne precizează Justin Zegrea, anticar.

De la muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi

'Mărţisor este pe de o parte obiectul(şnurul alb, roşu plus figurina), pe de alta este denumirea populară a lunii martie.

Iniţial mărţişorul era un şnur împletit dintr-un fir alb (albul zăpezii, puritatea)şi unul roşu (căldura solară), mai târziu la acesta s-a ataşat o monedă( perforată, argint sau aur, prin care se petrecea şnurul)-ce simboliza matricea feminină - toate elementele(şnurul, moneda), trimiţând la ideea de revigorarea naturii, fiinţei umane în fiecare primăvară, de fertilitate.

La început mărţisoarele se ofereau de cei mari copiilor(fete, băieţi), în dimineaţa zilei de 1 martie , la răsăritul soarelui, se purtau 9 zile după care de regulă se atârnau de crengile pomilor fructiferi pentru a stimula rodirea acestora în anul respectiv. Fetele care primeau şnurul alb-roşu cu o monedă, se spune că puteau să-şi cumpere caş primăvara şi consumându-l vor avea faţa albă toată vara (să nu fie arse de soare). Altele aruncau mărţisoarele spre soare, închinându-le soarelui, spre a invoca bunăvoinţa acestuia să nu le ardă faţa(Sfinte soare!, Sfinte Soare,!Îţi dăruiesc mărţişoare! Eu îţi dau negreţele, Tu îmi dai albeţele!).

În mediul orăşenesc banul iniţial a fost înlocuit cu diferite figurine miniaturale, unele cu valoare simbolică, buburuza, trifoiul cu 4 foi, cifre, fluturele, coşarul, balanţa, inimioară, ghiocelul, diferite alte flori, sacsia cu flori(valoare apotropaică)etc. şi mărţişorul este în general aşteptat de fete din partea simpatizanţilor.

Cel mai important lucru azi, este faptul că an de an există o mare parte a concetăţenilor noştrii confecţionează mărţisoare, pentru a le valorifica cu ocazia zilei de 1 Martie, toate persoanele de sex feminin aşteaptă să primească măcar un mărţişor, şi o mare parte a bărbaţilor şi flăcăilor se preocupă să achiziţioneze câteva mărţişoare pentru a le oferi, mamelor, soţiilor, colegelor, etc. în concluzie toţi actanţii enumeraţi au conştiinţa că aparţin unei comunităţi pentru care MĂRTIŞORUL ARE SEMNIFICAŢIA SA.' ne-a prezentat Mărţisorul etnograf Varvara M.Măneanu, muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi

'Bucureştenii care doresc să ofere persoanelor dragi un mărţişor autentic, românesc au de unde alege, de la mărţişoare de diferite forme şi dimensiuni, până la felicitări realizate manual. De la coşuleţe cu flori, la mărţişoare care pot fi purtate la gât sau în piept, vizitatorii târgului pot alege cadouri tradiţionale, pentru a întâmpina primăvara în stilul popular. Zeci de mărţişoare cu mesaje şi simboluri vă aşteaptă în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole, realizate într-o gamă cromatică variată, predominante fiind roşul, galbenul, verdele. Şnurul de mărţişor îl veţi găsi si la preparatele din toate zonele ţării, vin să vestească primăvară şi să ne dea energie pentru luna Mărţişor' vă face invitaţia Daniela Popa, manager Media Link Business, organizatorul târgului.

Pentru ca este important să cunoaştem tradiţiile şi mâncărurile româneşti, pentru că este bine să ştim istoricul bucatelor româneşti şi copiii noştri pot afla specificul culinar al zonelor ţării româneşti, vă aşteptăm sâmbăta şi duminica de la 10-18, adresa bdul. Mărăşti, nr. 61, aleea de lângă spitalul CFR 2, pe linia tramvaiului 41 să descoperiţi farmecul bucatelor din Maramureş, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Crişana.

La fiecare sfârşit de săptămână vă invităm să fiţi alături de noi şi să vă bucuraţi de plăcinte cu urdă şi mărar, cu nucă, dulceţuri de trandafir, zmeură, coacăze, mure, afine şi şerbet, mierea de mana, rapiţă şi zmeură, braga din Constanţa. Aveţi ocazia să aflaţi mai multe despre localităţile din ţara noastră, poveştile locului, direct de la producători de legume şi puteţi vedea cum se face adevărata pâine la ţest. De asemenea, puteţi vorbi cu crescătorii de animale iar vizitatorii se pot familiariza cu termenul de 'agricultura ecologică' şi de ce este important să consumăm alimente ecologice.

Dacă nu ştiţi ce este porcul de Mangaliţa, la Târgul Naţional de Produse Ecologice, Tradiţionale şi Naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti veţi afla cât de gustoasă este această carne. Direct din Maramureş sosesc producătorii de miere ecologică iar din Ocna Şugatag, tot din Maramureş, aveţi ocazia sa vorbiţi cu doamna Rodica Ţiplea, care vă invită la o pensiune şi să petreceri sărbători în stil tradiţional. Dacă încă nu v-am convins, vă invităm să învăţaţi sa faceţi Kurtoş Kolaci, ciocolata de casă sau halviţa. Va aşteptăm în fiecare sâmbătă şi duminică la o lecţie deschisă pentru cunoaştere, o lecţie tematică pentru pregătirea didactică.

Toate bunătăţile sunt făcute de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea. De asemenea, organizatorii pun la dispoziţie un spaţiu frumos amenajat unde copiii sunt invitaţi sa ne deseneze 'cum vad ei târgul', iar cei mari vor fi invitaţi la lecţii pe teme apicole, despre pomicultura sau despre creşterea animalelor.