Îngrăşămintele verzi, îngrăşăminte ecologice naturale

Îngrăşămintele verzi sunt plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază ale solului. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masă vegetală căt mai bogată, într-un timp căt mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol.
Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină etc.). Se pot folosi şi alte plante, de exemplu rapiţa, muştarul, floarea soarelui, singure sau în amestec de mai multe specii pentru a produce un îngrăşămînt complex.

Pentru obţinerea şi utilizarea acestor îngraşăminte se practică folosirea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de cel al gunoiului de grajd avînd acţiune favorabilă asupra activităţii florei si faunei solului pe o perioada de 2-3 ani.

După modul de obţinere îngrăşămintele tot fi: ingrăşăminte verzi in cultură pură, când constituie cultura de bază si ocupă terenul întreaga perioadă de vegeteţie; îngraşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în mirişte şi cultură de toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal).

Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol dar au eficienţă sporită pe solurile podzolice şi nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc. Pentru uşurarea încorporării se recomandă tăvălugitul culturii iar atunci cănd masa vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt lungi este bine să se mărunţeascâ masa vegetală printr-un discuit.

Pe solurile grele argiloase şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puţin 30-40 zile înaintea semănatului de toamnă. În zonele cu ploi suficiente încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămîni înaintea semănatului de toamnă.

Pentru semănăturile de primăvară acest tip de ingrăşămînt este foarte indicat cu condiţia ca încorporarea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu. Este bine să se ţină cont la stabilirea momentului încorporării şi de recomandările privind stadiul optim de vegetaţie al culturii utilizate ca îngraşamânt verde.

De exemplu la lupin şi mazăre momentul optim al încorporării în sol este atunci când sunt formate păstăile.

La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.

Autor: ing. Constantin Cristea