Avem cel mai bun an la productia de cereale din ultimii sase ani - estimari PRODUCTIA DE GRAU 2011

Agricultura a început să devină o afacere în România, după ce anul trecut preţurile produ­se­lor agricole au explodat pe pie­ţele internaţionale, scrie Ziarul Financiar. Cei mai mulţi agricultori continuă să lucreze în Româ­nia câteva hectare, însă datele statistice arată că în ultimii opt ani numărul fermelor de sub­zis­tenţă s-a redus cu 700.000. Pe de altă parte vor mai trece opt ani până când România va deveni exportator net de alimente.
Acestea au fost concluziile şedinţei des­chi­se de redacţie ZF Expert la care au par­ti­cipat ieri Sorin Minea, proprietar al produ­că­to­rului de mezeluri Angst şi preşedinte al Fe­deraţiei "Romalimenta", Florin Beiu, con­si­lier în cadrul Direcţiei Generale Politici în Sectorul Vegetal, Gabriel Popescu, profesor universitar la ASE Bucureşti, Facultatea de Economie Agra­ră, Ion Florescu, director responsabil cu sta­tistica agricolă la Institutul Naţional de Sta­tis­­tică (INS) şi Vladimir Alexandrescu, directorul de comunicare al INS. În agri­cultură se învârt în fiecare an peste 7 mld. euro, însă acest an ar putea aduce va­loa­rea producţiei agricole către 10 mld. euro având în vedere producţiile-record, dar şi ca ur­mare a preţurilor de peste 200 de euro pentru grâu sau porumb.

"Producţiile pentru cereale au crescut în 2010 medie cu 10%, pentru porumb creş­terea va fi de 15%, iar pentru floarea-soarelui de peste 20%", spune Florin Beiu.


Primele date arată că agricultorii au recoltat în acest an circa şapte milioane de tone de grâu, cu 23% mai mult faţă de anul anterior, creşterea datorându-se celor mai mari randamente la hectar din ultimii zece ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

"Acest an va fi mult mai bun decât cel trecut pentru cerealele păioase. Randamentul pentru grâu a fost în acest an de 3,6 tone/hectar, în creştere de la 2,9 tone/hectar în 2010. Acest lucru va duce la o recoltă de grâu de 6,6 milioane - 7 milioane de tone", a declarat Ion Florescu, director general al Direcţiei Generale de Statistici Agricole din cadrul INS.

Astfel, recolta de grâu din acest va aduce în buzunarele agricultorilor în total 1,4 miliarde de euro, de două ori mai mult decât în anul anterior.

Deşi este important ca România să aibă o agricultură puternică, creşterea economică nu trebuie să se bazeze pe acest sector pentru că agricultura înseamnă resurse şi nu procesare, iar economiile puternice sunt cu atât mai dezvoltate cu cât agricultura are o pondere mai redusă în PIB, spune Gabriel Popescu, profesor universitar la Facultatea de Economie Agrară şi a Mediului în cadrul ASE Bucureşti.

"Agricultura nu poate fi locomotiva economiei româneşti. Este un sector care absoarbe resurse şi nu le produce, în timp ce industria generează progres tehnologic. La noi agricultura reprezintă 6% din PIB, în timp ce în economiile dezvoltate din Europa acest sector reprezintă

1-2%", spune Popescu.

El mai spune că agricultura românească se află pe o pantă ascendentă pentru că în ultimii 20 de ani sectorul a trecut prin două reforme care au zdruncinat agricultura, iar acum se reaşază.

"Agricultura se va relansa. Venim după două reforme agrare, cea din 1991 care a dus la desfiinţarea CAP-urilor şi cea din 2000 care a dus la desfiinţarea IAS-urilor. Rănile după o reformă agrară se cicatrizează în 15 ani", spune profesorul.

Dacă la producţiile de grâu, porumb sau floarea-soarelui România stă bine, numărul de vaci sau porci se află în scădere în ultimii ani.

În doar opt ani în România numărul de bovine sau porcine s-a redus cu o treime, la 1,9 milioane de capete, respectiv, 5,7 milioane de capete, potrivit datelor din Recensământul General Agricol 2010.

Sorin Minea, preşedinte al Federaţiei "Romalimenta", spune că motivaţia este că fermierii români nu procesează carnea şi forţează fabricile de carne sau mezeluri să se aprovizioneze din străinătate.

"Recunosc că iau carnea de oaie din Australia şi Noua Zeelandă. Nu există carne de ovină pe piaţa românească", spune Minea, care este şi proprietar al Angst, un business de 47 de milioane de euro în industria mezelurilor.

Deşi exporturile de produse agroalimentare au crescut în ultimii trei ani cu un ritm de 50% pe an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul în comerţul internaţional cu alimente este la o treime faţă de acum trei ani, vor mai trece opt ani până când România va deveni exportator net de alimente, au concluzionat participanţii la şedinţa ZF Expert. "În opt ani vom reuşi să echilibrăm balanţa comercială externă pentru produsele agroalimentare", spune Florin Beiu.

De cealaltă parte, Sorin Minea spune că avansul exporturilor de alimente nu este suficient în condiţiile în care potenţialul agriculturii este mult mai mare. Până atunci micii producători de roşii, castraveţi sau cartofi continuă să se concentreze pe piaţa internă.

"Pe măsură ce economia începe să dea semne de revenire, micii producători fac trecerea de la agricultura de subzistenţă către piaţă. Ţăranii se racordează la piaţă", spune Gabriel Popescu.

Sorin Minea mai subliniază că agricultura românească stă pe loc din cauza faptului că fermierii români sunt bătrâni şi nu îşi mai pot lucra terenurile.

"Familia de ţărani tineri nu mai există. Au plecat înainte de 1989 la oraş când au fost mutaţi, pentru ca în ultimii ani să mai plece un val în străinătate", explică el.

Îmbătrânirea fermierilor români este şi unul din motivele pentru care 1 milion de hectare de teren agricol rămân în fiecare an pradă buruienilor. În acest an 880.000 de hectare vor rămâne nelucrate pe lângă alte 1,2 milioane care sunt în repaos, potrivit datelor INS.