Barna Tanczos: Un proces de comasare a terenurilor agricole se poate extinde pe 10-15 ani

Procesul de comasare a terenurilor agricole se poate extinde pe o perioadă mai lungă de timp, dar rezultatele lui pot reprezenta o bază solidă pentru dezvoltarea comunităţilor locale, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Barna Tanczos, într-o conferinţă de presă.

'Un proces de comasare a terenurilor poate dura între 10 şi 15 ani, dar rezultatele reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea comunităţilor locale, dar şi o strategie pe termen termen mediu şi lung pentru aceste comunităţi locale', a spus Barna Tanczos.

Concluziile proiectului pilot derulat cu specialiştii elveţieni în localitatea Remetea, judeţul Harghita, privind regruparea proprietăţilor şi dezvoltare a infrastructurii au arătat că nu este suficientă iniţiativa de pe plan local, deoarece instituţiile centrale, Parlamentul şi ministerele de resort trebuie să asigure cadrul juridic pentru realizarea unor proiecte de comasare.

'Au fost mai multe încercări în Parlament de aprobare a unor legi de comasare, numai în plenul Camerei Deputaţilor fiind refuzate două astfel de proiecte de lege. E nevoie, în final, de aprobarea unei legi a comasării pe baza căreia să începem aceste procese lungi de reorganizare a teritorului', a explicat Barna Tanczos.

Potrivit acestuia, este nevoie şi de sprijinul instituţional pentru a încuraja autorităţile locale să lanseze astfel de proiecte.

'Sumele despre care se vorbeşte în cazul acestor proiecte nu trebuie să ne sperie. Deşi costurile pot fi de zeci de milioane de euro în implementarea acestor proiecte, trebuie să fim conştienţi că pentru dezvoltarea infrastructurii, a fermelor şi reorganizarea teritoriului putem aduce fonduri de la Ministerul Mediului, de la Agricultură sau de la Ministerul de Interne şi autorităţi locale şi puse cap la cap aceste sume, pe o perioadă de 10 -15 ani, vom vedea că nu sunt sume prea mari', a adăugat Barna.

Potrivit primarului comunei Remetea, Laczkó-Albert Elemér, primăria a câştigat acest proiect pilot de comasare de 120.000 de euro, susţinut financiar de guvernul elveţian, fiind în competiţie cu mai multe comune din România.

'Remetea are 10.700 hectare, 2.200 de gospodării şi peste 22.000 de parcele, dar şi probleme cu emiterea titlurilor de proprietate. Nu am avut o strategie, dar am învăţat mult de la elveţieni. Practic, nu putem vorbi de comasare dacă nu şti ce faci cu drumurile, cu apele, cu ariile protejate şi gospodăriile din localitate. Comasarea este o dezvoltare complexă a teritoriului', a spus primarul comunei Remetea.

Coordonatorul de proiect, Jozsef Komlossy, a precizat că un proiect de comasare poate creşte eficienţa economică a zonei cu peste 40%, existând şi şanse ca populaţia tânără să rămână la ţară.

'Acest tip de proiect bazat pe experienţa elveţiană de 100 de ani se poate transfera şi în alte comune. A fost aplicat din Austria şi până în Finlanda, iar România ar putea ulterior transfera proiectul şi în Bulgaria. Trebuie găsită, de asemenea, şi finanţarea potrivită, astfel încât aceste proiecte să intre pe o listă de priorităţi finanţate inclusiv din fonduri europene', a spus coordonatorul proiectului.

Experţii elveţieni au explicat că astfel de proiecte nu se fac cu forţa, ci doar prin implicarea oamenilor, prin dezbateri.

'În Elveţia, într-o comună unde există o măsură de comasare, cumpărarea de terenuri este restricţionată, iar un orăşean nu poate cumpăra teren la ţară. Ar trebui şi în România o lege care să reglementeze acest lucru'', a mai spus Jozsef Komlossy.

Potrivit unui studiu realizat de experţi elveţieni referitor la situaţia actuală a agriculturii în zonele deluroase ale noilor state membre din Europa Centrală şi de Est al Uniunii Europene, aceste ţări, pe lângă asemănarea dintre condiţiile de relief şi starea fragmentată a percelelor, specificitatea situaţiei se poate rezuma printr-o proporţie mare a micilor terenuri, aşa-zise 'parcele în formă de fâşie', raporturi de proprietate neclare şi foarte complicate.

Scopul proiectului pilot derulat în localitatea Remetea prevede ameliorarea condiţiilor de trai al populaţiei prin reînnoirea durabilă a localităţilor, prin construirea unei reţele de drumuri uşor de întreţinut, regularizarea cursurilor de apă, înfiinţarea unor cooperative de valorificare a produselor şi asigurarea unei formări profesionale pentru fermierii tineri.

Concluzia studiului arată că toate aceste probleme nu pot fi soluţionate de la o zi la alta, iar pentru un progres semnificativ ar putea fi necesar chiar şi un schimb de generaţie.