Bucureşti: Ceapa de Pericei din judeţul Sălaj va fi vedetă la ediţia a XVIII-a a târgului de la agronomie

De ce ceapa de Pericei, din judetul Salaj? Deoarce pe langa calitatile naturale, ceapa de Pericei a intrat in anul 2008 in Guiness World Records Londra, certificatul atestă oficial, intrarea comunei în Cartea Recordurilor cu cea mai lungă cunună de ceapă din lume. Anterior, recordul la nivel mondial a fost deţinut de Polonia, în 2005, cu o cunună de ceapă de 124 de metri, şi de oraşul Turda, în 2006, cu o cunună de ceapă de 135 de metri. Iar lungimea cununii de ceapă din Pericei a fost de 2,8 mile englezeşti, respectiv 4.518 metri, aşa cum se arată în certificatul primit de la Londra.

Potrivit primarului, autorităţile administraţiei locale organizeaza anual o întâlnire cu locuitorii comunei pentru a marcată în cadrul festiv Festivalul Cepei. Venim cu o saptamana inaintea FESTIVALULUI CEPEI (8-10 octombrie) ce va avea loc in Pericei, in Bucuresti si va invitam la reteta noastra de tocanita de ceapa de Pericei: Intr-un ceaun si la cantitatea de 5 kg de ceapa, se folosesc 2 kg de carne de vitel, ardei rosu macinat, piper, sare si ulei. Se inabuse in ulei ceapa, cu ardeiul si carnea de vitel si se pun sare si piper ca sa innobileze aceasta mancare.

“Se serveste fie cu mamaliga, fie cu cartofi sau se poate adauga si o lingura de smantana. Pentru noi, familia Cordis, care participam cu preparare traditionale din carne la targul de la Agronomie din satul Sici, comuna Pericei, Salaj aceasta mancare o gătim de forte mult timp, este un vechi obicei ca duminica sa mancam tocanita din ceapa cu o palinca inainte”, ne-a precizat doamna Ileana Cordis, care va invita la tocanita din ceapa de Pericei, sambata 2 octombrie la Agronomie.

Si de la Bran, unde chiar in perioada 1-3 octombrie se desfasoara pe platoul „Inima reginei”, „Festivalul brânzei şi pastramei”, vor sosi de vineri, 1 octombrie, producatori de branzeturi prin bulzi, păstrămuri şi lactate. Vor prezenta oferta Festivalului răvăşitul oilor de la Bran la Bucureşti. O sa aflam cum se pregatesc branzeturile, care e viata oierului si ce simboluri au evenimentele de la stana pentru propietari de animale din zona. O sa puteti vedea pe viu mitoasa si clopul ciobanului care are o forma aparte, special realizata ca sa se poata auzi zumzetul oilor si aparitia animalelor nedorite pe langa stana.

Multe sortimente de zacusca, dulceturi obtinute prin coacere in cuptor pana scad, nu pe aragaz, ceea ce inseamna ca sunt mult mai dietetice si bineinteles mai sanatoase. Doamna Alis Ifrim ne mai aduce, din judeţul Bacau, sirop de papadie, de brad si gem de prune cu nuci la Târgul de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti. Sortimente noi de dulceaţa: din flori de salcâm, banane cu căpşuni, banane cu visini si dovleac vor putea fi gustate si cumparate.

Din Bucovina, de la Văratic, Anca Corduban vine cu primele murături din producţia pe 2010, de castraveţi,de gogonele-roşii asortate (cu mere, struguri, păstăi), dar şi cu dulceaţă de cireşe negre şi de nuci verzi. La acestea se adaugă cele din petale de trandafir, de cireşe negre amare, de căpşune, de zmeură, de caise, de prune,toate făcute cu multa migală după reţete rămase din străbuni, păstrate de măicuţele de la Văratec. Tot de la ele, Anca Corduban a prins şi reţeta de zacuscă pe care o va aduce la această nouă ediţie a târgului.

Delicatese moldoveneşti din carne de curcan, specialităţi ardeleneşti din carne de porc, oaie şi vită, brânzeturi diverse, legume dolofane bune de pus în borcane, păstrăvi, sărmăluţe, prăjituri maramureşene, dulceţuri alese, vin, horincă, ţuică, hidromel, palincă şi încă multe alte preparate pot fi cumpărate de bucureştenii care vor veni la ,,Agronomie”.
Tot din Bucovina, din satul Tocileni, comuna Stânceni, Gabriela Mateiuc va aduce celebrele plăcinte ,,poale în brâu”, cozonac, precum şi alte plăcinte specifice zonei.

Cătălin Condriuc, din Botoşani, va aduce pastrama din piept de curcan, piept de raţă, cârnaţi din carne curcan, mezeluri diverse din carne de pasăre, dar şi de porc. Tot de la acesta veti putea cumpara mititei facuti din carne productie proprie, pastrama de oaie baltuita, carnati de casa toate preparatele fiind bine rumenite pe un gratar de carbuni.

,,Produsele noastre, de la Toto, respectă reţetele tradiţionale. Acum aducem bucureştenilor caltaboşi, tobă, dar şi pastramă, că doar este Ravăşitul oilor, e vremea bună de făcut pastramă. Vom veni, ca tot omul gospodar, şi cu un desert nou, cornuleţe cu magiun şi nucă pisată. Sună obişnuit, dar gustul este chiar special. Produsele de acest tip nu se vor putea vinde niciodată în Occident”, spune Ion Tătăran, managerul firmei de produse de carmangerie Toto din Lapusel, Maramureş.
Strugurii podgoriei Dealu-Mare, cea mai faimoasă zonă pentru vinuri roşii din România, pe un plai viticol cu o expunere sudică excepţională, vor fi transformaţi în must pentru ca sâmbătă şi duminică, bucureştenii să îmbogăţească astfel gustul preparatelor din carne.

Cristina Niculescu din comuna Stoieneşti, judeţul Vâlcea, ne va încânta cu şaluri din borangic, unicat, din viermi de mătase crescuţi la ferma proprie. De altfel, doamna Niculescu ne va face şi o mică expoziţie cu gogoşi şi ne va explica cum cresc viermii de mătase.

Gospodinele din Prahova nu se vor lăsa mai prejos şi vor aduce multe preparate dulci.
Produsele ardeleneşti de la Siciliana vor fi aduse, din nou,de Florin Cordiş din Sălaj, după ce săptămâna trecută bucureştenii au cumpărat toată cantitatea adusă de jumeri, sunculite afumate, pestisor, muschiulet si carnaciori facute dupa retete traditionale, marci inregistrate la Ministerul Agriculturii. Brânză proaspătă din lapte de capră, iaurt şi prăjituri preparate cu iaurt din lapte de capră vor fi oferite bucureştenilor de Andreea Banu.

Branzeturi maturate de tip cascaval, din lapte de oaie si de capra , produse in minifabricuta din cadrul fermei acestora din localitatea este Husasau de Tinca - Bihor .

“Fabricam 4 tipuri de cascaval - maturat de oaie simplu , maturat de oaie afumat , semimaturat de oaie cu verdeturi si semimaturat de oaie cu piper si ardei iute ; aceleasi variante sunt si din lapte de capra . Toate produsele sunt ambalate in vid si etichetate. Avem certificate de analiza, carnete de sanatate la zi , certificate sanitar-veterinare de producator , cat si certificat de producator eliberat de primaria noastra” , ne-a precizat Anca Demian, din Bihor.
Din Bucovina, Moldova, Muntenia, Olt, gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă sau cu ciuperci şi peşte.

Pentru cei care doresc să o pregătească singuri, dar şi pentru cei care îşi pregătesc cămara de toamnă cu murături, familia Vasile din Scărişoara, judeţul Olt, va aduce multe legume, proaspăt culese.
Cristiana Radu din Prahova va aduce o gamă diversă de siropuri naturale precum cel de cătină cu miere, cu efecte terapeutice greu de egalat de vreun medicament.

,,Pentru ca am ajuns in luna Brumarel (octombrie) si pentru ca 1 octombrie in in calendarul popular este numit "Pocrov", praznicul Sfantului Acoperamant care marcheaza apropierea anotimpului rece. Legenda populara spune ca Sf. Procoava a fost un pustnic ce petrecea adeseori in rugaciune in varful unui stalp. Niciodata nu era plouat, nins sau inghetat, formandu-se un fel de cerc protector imprejurul sau. Femeile postesc in aceasta zi pentru a avea sufletul curat atunci cand se roaga Domnului sa nu aduca sfarsitul lumii si Maicii Domnului pentru a fi paziti de toate primejdiile. Sf. Procoava acopera pamantul cu un strat de bruma; de aceea, fetele i se inchina pentru a le acoperi si lor capul cu belsugul parului si cu baticuri, semn ca sunt femei maritate.

Daca traditia populara ne vesteste inceputul iernii, si e marcata ca prima zi in care incepe sa cada bruma, nu putem sa nu uitam bogatia anotimpului toamna care e marcata in multe zone ca ”ziua recoltei” si noi la targul national de la Academia de Stiinte agricole va invitam la bogatia gospodariilor taranesti care se intrec in vrednicie si picepere atat in produse naturale dar si preparate traditionale din toate zonele Romaniei: Marmures, Bucovina, Ardeal, Dobrogea, Oltenia, Moldova si Muntenia. Intamplator sau nu, din 1990 ONU a decretat 1 octombrie ziua internationala a persoanelor varstnice, ziua pensionarului. ”, a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.

Ţuica de Morăreşti, produsă de familia Buzdugan din comuna Morăreşti, judeţul Argeş, mulţi bucureşteni o preferă horincii, palincii sau rachiului. Familia Buzdugan are, de altfel, tradiţie de mai multe generaţii în prepararea ţuicii argeşene. Din anul 1990 familia Buzdugan dezvoltă activitatea într-o manieră modernă, dar păstrând caracterul tradiţional al distilăriei în cadrul SC Agroforest International Company SRL. Ţuica este făcută din borhot de prune obţinut din prunele din livada proprie. Soiurile de prune folosite sunt Gras Românesc, Anna Spat, Tuleu Gras, Stanlei.

În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate. Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, vavor prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot griş, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La aceastea se adaugă şi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediţiile anterioare ale Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”.

Din Palanca, Mihai şi Ionela Păliştan vor aduce bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la familia Păliştan, bucureştenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră.

Din Maramureş, Rodica Ţiplea va aduce sarmale cu pasat, de post si cu carne, prăjituri, dar va prepara, pentru clienţii fideli, tradiţionala plăcintă cu urdă. Ca o delicatesa doamna Tiplea va aduce si dulceata de gogonele.

Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 % naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.

Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava- vor fi aduse la “Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de Lucia Irescu, din Medgidia.

Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii din Prahova aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.

Sucurile naturale de mere de la „Vital“, un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente şi la această ediţie a Târgului, langa sucurile, tot din mere de la Horezu sau Miercurea Ciuc. Tot din Miercurea Ciuc vor veni si cipsurile naturale din mere.

O gamă largă de sortimente de brânză ne va aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Gheorghe Dorin Trişcă din Sohodol, judeţul Braşov şi alţi producători.

Şi de la Bran familia Sparghez aduce o telemea nouă şi una veche, dar mai ales o branză de burduf pe care, dacă o guşti sigur te reîntorci să o regăseşti la micul dejun sau la cină, fie într-o roşie, fie într-un ardei gras sau cu mămăliguţă pentru ca sa fim sănătoşi şi să ne bucurăm de natura neexplotată şi neexplorată a munţilor Carpaţi.

Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă şi zahăr caramel sunt dulciuri ce încantă, şi la această ediţie, atât copiii, cât şi adulţii.
Doina şi Marius Bratu, producători de săpun natural handmade SANFLORA fabricat exclusiv din ingrediente naturale (uleiuri vegetale de măsline, palmier, cocos, floarea soarelui, sâmburi de struguri) vor fi, din nou, prezenţi, de vineri până duminica, pe aleile de la Agronomie, o ocazie pe care nu trebuie sa o rataţi datorită preţurilor promoţionale.

,,Plantele utilizate în compoziţia săpunului sunt de provenienţă autohtona: galbenele, musetel, salvie, menta, urzica, catina. De asemenea, mierea si propolisul sunt din stupina proprie a familiei, utilizarea lor în compozitia acestor produse dând valoare adaugata. Uleiurile esentiale folosite sunt achizitionate de la firma Terpena din Orastie, unul din putinii producatori autohtoni de uleiuri esentiale (ex: menta, salvie, lamâie,lavanda).Singurele produse de provenienta externa sunt o parte din uleiurile vegetale folosite (masline, palmier, cocos) uleiuri fara de care nu poate rezulta un produs de calitate", spune Doina Bratu.

Partea livrescă a târgului o veţi regăsi în expoziţia realizată de "Asociaţia Ospeţia din România - tradiţie şi evoluţie". Ion C. Rogojanu, preşedintele asociaţiei, ne prezintă cărţi de bucate, gravuri cu subiecte gastronomice, meniuri realizate de unii pictori şi ustensile de bucătărie. Alături de el, vor fi anticari recunoscuţi care vor veni cu colecţii de cărţi de bucate româneşti şi câteva caiete de reţete.

Ion Constantin Chirea, actorul ventriloc a cărui voce uluitoare a dat viaţă, cu zeci de ani în urmă, celebrei păpuşi de lemn Aschiuţă, îi va antrena, din nou, pe copii într-un concurs despre cum să mănânce sănătos -"Hrana sănătoasă". De altfel, sâmbătă şi duminică dimineaţă, între orele 10-12, copiilor care îşi aduc părinţii la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale le vorfi puse la dispoziţie pentru degustare, gratuit, produsele naturale ale familiei Vasile din Scărişoara.

Gălăţenii ne vor răcori şi în acest week-end cu bragă, berea KlaussWies şi Poll de la Martens. Tot de la Martens, din Galaţi, vine şi berea fără alcool pentru şoferi.

Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 1-3 octombrie 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!