Bucureşti: Construcţia noii Pieţe Obor intră în linie dreaptă

Un număr de 565 de tarabe şi 118 chioşcuri din Piaţa Obor vor fi evacuate pentru a face loc ultimei etape din cadrul proiectului de construire şi modernizare a noii pieţei agroalimentare.
Pentru a-şi vinde în continuare fără probleme mărfurile necesare aprovizionării populaţiei, primarul Neculai Onţanu le oferă producătorii agricoli şi comercianţilor posibilitatea de-a se muta, provizoriu, în următoarele pieţe: Morarilor, Vatra Luminoasă şi Colentina.

Decizia de eliberare a terenului de tarabe şi chioşcuri are la bază faptul că pe acel loc se va amenaja un platou destinat amplasării unui număr de 268 de tarabe ce vor fi destinate exclusiv comercializării legumelor şi fructelor.

Toţi comercianţii care vor fi evacuaţi au primit deja notificări prin care sunt înştiinţaţi că în termen de 72 de ore de la primirea documentului trebuie să elibereze domeniul public, în caz contrar bunurile urmând a fi ridicate de către administraţia publică locală a sectorului 2.

Primăria Sectorului 2 se aşteaptă la o reacţie violentă din partea speculanţilor, aşa cum s-a întâmplat vineri, 3 septembrie a.c. când, după ce au primit notificările de evacuare, un grup numeros dintre aceştia au luat cu asalt sediul administraţiei publice locale a sectorului 2, încercând să oprească punerea în aplicare a acestei măsuri.

Din dispoziţia primarului Neculai Onţanu, măsurile de evacuare vor fi executate.

În data de vineri 1 octombrie a.c. noua Piaţă Obor îşi va deschide porţile, oferind bucureştenilor un model de comerţ civilizat, la standarde înalte şi cu produse de cea mai bună calitate.

Istoricul Pieţei Obor
Încă din perioada secolelor al XVI-lea şi al XVIII-lea (în timpul domnitorului fanariot Nicolae Mavrogheni, la 1786), în perimetrul încadrat actualmente de magazinul Bucur Obor, piaţa Obor, hala Obor, Primăria Sectorului 2 şi parcul Obor, se întindeau două terenuri vaste; unul unde unde se organiza anual, în luna mai, Târgul Moşilor, eveniment ce marca sărbătoarea creştină 'Moşii de vară', şi altul în care se ţineau târguri de produse considerate nepropice comercializării în oraş, sub numele de Obor.

Această zonă de referinţă a Bucureştilor devenise renumită în perioada 1881-1926, graţie prezenţei în Loja Moşilor a Regilor României, Carol I şi Ferdinand, la tradiţionalul Târg al Moşilor.

În acele zile de mai, Oborul devenea buricul târgului. La acea mare sărbătoare, la care se organizau iarmaroace unde se vindeau, în special, obiecte legate de pomenirea morţilor - oale, ulcele, străchini, doniţe, linguri de lemn, grâu de colivă, lumânări, cruci de piatră şi de lemn -, veneau nu doar bucureşteni ci şi ţărani din împrejurimi, târgul constituind pentru toată lumea un bun prilej de afaceri şi petrecere. Aici se juca dansul Căluşarilor, se încingeau hore şi cântau vestitele tarafuri de lăutari. Din bâlci nu puteau lipsi vânzătorii de turtă dulce şi de fluiere, trupele de păpuşari, ţiganii cu ursul, spectacolele de curiozităţi marcate de prezenţa laolaltă a piticilor şi uriaşilor, a 'femeii cu barbă' şi a 'femeii şarpe', standurile de 'tras la semn', aparatele de măsurare a forţei fizice, scrâncioburile şi căluşeii, precum şi vestita 'roată a morţii'. Pretutindeni domnea fumul grătarelor pe care sfârâiau fleicile şi mititeii.

De altfel, inegalabilul Caragiale avea să ofere în Moftul român din 18 mai 1901 unul din tablourile memorabile legate de Târgul Moşilor, o veritabilă tablă de materii: 'Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldaţi - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decoraţiuni - decoruri - doniţe - menajerii - provinciali - cerşetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniştri - pungaşi de buzunare - hârdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artişti - fotografi la minut - comedii - tombole...'

O lume pestriţă, al cărei farmec aparte nu l-a lăsat indiferent nici pe Arghezi, care nota în 'Cu bastonul prin Bucureşti': 'Am auzit optsprezece flaşnete gigantice zbierând ca locomotivele, valsuri electrici şi polci la intrarea spectacolelor, păzită de o cucoană obeză cu perucă şi dinţi de metal, de obicei văduvă şi simpatizând cu lampagiul (...) Şi căluşeii! Furtuni şi vârtejuri de armăsari şi mânji de lemn înhămaţi la cărucioare dau în vânt poporul setos de senzaţii.'

Ani de-a rândul, atracţia Târgului Moşilor (transformat, după 1950, în Ziua Recoltei, eveniment ce se sărbătorea în prima duminică a lunii octombrie) a fost inegalabila Maria Tănase, din glasul căreia a răsunat prima oară celebrul 'Hai la Moşi, la Moşi, la Moşi!'. Cât de iubită şi de dorită, nu doar de public, a fost privighetoarea cântecului românesc o devedeşte prezenţa ei, la invitaţia conducătorului partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, la intrarea în Obor, cu ocazia marii sărbători a recoltei din 1958.

Sărbătorită an de an înainte de 1990, Ziua Recoltei se transformase într-o adevărată paradă a realizărilor producătorilor de legume şi fructe, a micilor meşteşugari. Devenise un eveniment închinat hărniciei oamenilor, eveniment care, cu trecerea timpului, şi-a pierdut din importanţă şi din strălucire.

O sărbătoare care nu i-a fost şi nu-i este indiferentă primarului Neculai Onţanu, acesta exprimându-şi dorinţa, încă de când proiectul noii pieţe Obor se afla pe planşetele arhitecţilor, ca viitoarea construcţie să fie realizată cât mai repede, pentru a se putea organiza Ziua Recoltei în prima duminică din octombrie, reluând, astfel, o veche şi frumoasă tradiţie.

Pe tot parcursul lunii octombrie, în Piaţa Obor edilul sectorului 2 va crea atmosfera mirifică şi boemă a secolului al XX-lea, cu nelipsiţii mititei agrementaţi cu must, bere şi vin, cu muzică de cea mai bună calitate, cu produse agroalimentare proaspete şi cât mai diverse, de la producătorii autentici.

Una menită să ne reamintească tuturor acea mirifică şi boemă atmosferă a secolului Descrierea proiectului de modernizare a Pieţei Obor

Noua construcţie va cuprinde subsol, parter şi două etaje. La subsolul clădirii va fi amenajată o parcare în suprafaţă de 5.400 mp cu capacitatea de 186 de locuri pentru cumpărători şi vânzători, precum şi spaţii tehnice.

Parterul clădirii, în suprafaţă de 3.909 mp, va fi dat în folosinţă la începutul lunii octombrie şi este destinat pieţei agroalimentare ce va avea o capacitate de 1246 de tarabe, oferite exclusiv producătorilor, suplimentând astfel cu aproape 300 de tarabe faţă de numărul celor existente în fosta Piaţă Obor.

O parte din tarabe de la parter vor fi amplasate în exteriorul clădirii şi vor fi prevăzute cu o structură uşoară şi demontabilă de protecţie împotriva soarelui şi ploii, fiind amplasate pe o platformă ce va beneficia de toate utilităţile (apă, canalizare, energie electrică).

Etajul 1 al clădirii, în suprafaţă de 4.755 mp, va avea un număr 48 de magazine destinate spaţiilor comerciale pentru desfacerea produselor alimentare, carne şi preparate din carne, peşte şi produse din peşte, brânzeturi, lactate şi alte alimente necesare traiului zilnic.

Etajul 2, în suprafaţă de 4.755 mp, va fi amenajat pentru spaţiile comerciale destinate articolelor de uz gospodăresc şi de strictă necesitate unde vor fi de asemenea 48 de magazine.

Totodată, platforma exterioară va avea amenajate, atât spaţii de parcare la nivelul solului pentru autoturismele cumpărătorilor (253 locuri), cât şi o zonă distinctă pentru livrarea mărfurilor şi parcaje pentru autovehiculele de aprovizionare ale producătorilor agricoli (24 de locuri).

Întreaga clădire va dispune de un sistem centralizat de aerisire, iar parterul, destinat pieţei agricole, sub forma unui spaţiu deschis, poate fi închis cu pereţi mobili transparenţi pentru a asigura o protecţie adecvată vânzătorilor şi cumpărătorilor împotriva timpului nefavorabil.

Prin realizarea acestui proiect, primarul Onţanu doreşte să ofere bucureştenilor şi nu numai, posibilitatea de a se aproviziona cu mărfuri proaspete, ce poartă marca 'natural', direct de la producătorii agricoli pentru a satisface dorinţa cumpărătorilor de achiziţionare a produselor de calitate.

Modernizarea Pieţei Obor va permite:

Eliminarea speculei şi a evaziunii fiscale,

Distrugerea monopolului pe care îl dictează diverse persoane care nu au nicio legătură cu comerţul liber,

Înfiinţarea unei zone de comerţ cu produse agroalimentare proaspete de cea mai bună calitate,

Aspectul pieţei şi condiţiile de comercializare se vor încadra în prevederile normelor şi standardelor Uniunii Europene conţinute în Regulamentul (C.E.) nr. 852/2004 al Parlamentului European privind igiena produselor alimentare şi Directiva nr. 93/43/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993;

Se va crea prima bursă de mărfuri agricole pentru consumul de bază al populaţiei (cartofi, ceapă, roşii, castraveţi, varză, vinete, alte legume şi fructe) care va orienta şi fixa preţurile pe regulile economiei de piaţă în funcţie de cantităţile şi calitatea mărfurilor. Se va elimina astfel, pentru prima data, practicarea preţurilor speculative;

Comercianţii şi producătorii de produse agricole vor beneficia de condiţii bune de comercializare a mărfurilor (spaţii frigorifice şi de depozitare, climatizare, de preambalare a mărfurilor, de control al calităţii produselor);

Vor fi create posibilităţi şi spaţii noi pentru comercianţi pentru a-şi expune mărfurile, Piaţa Obor va deveni astfel cea mai puternică zonă comercială din Capitală de legume şi fructe şi a celor de strictă necesitate;

Administraţia Pieţei Obor va pune la dispoziţia cumpărătorilor cărucioare moderne pentru transportul mărfurilor cumpărate;

Transportul mărfurilor producătorilor agricoli în interiorul Pieţei Obor va fi asigurat cu mijloace specializate;

Instalaţiile de climatizare din clădire vor permite ca indiferent de anotimp temperatura să fie constantă creând un mediu ambiant adecvat atât pentru comercianţi, cât şi pentru cumpărători;

Pentru a veni în sprijinul cetăţeanului, preţul de închiriere pentru tarabe va fi păstrat la nivelul actual,

Obligativitatea dotării tuturor comercianţilor cu aparatură de control fiscal;

De asemenea, producătorilor agricoli din zonele legumicole ale ţării li se oferă posibilitatea să-şi comercializeze mărfurile într-un complex modern unde vor putea beneficia de toate facilităţile necesare desfăşurării unui comerţ la standarde europene precum: spaţii comerciale cu dotări corespunzătoare, lifturi pentru mărfuri şi persoane, locuri de parcare necesare vânzătorilor şi cumpărătorilor, scări fixe şi rulante pentru accesul la magazinele amplasate la etaj ş.a.m.d.

Noua Piaţă Obor vine să răspundă nevoii acute de modernizare a infrastructurii comerciale din zona Obor, astfel încât ea să corespundă nevoilor societăţii actuale, atât din punct de vedere comercial, cât şi din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii publice;

Noua Piaţă Obor aduce şi necesara modernizare a întregului sistem de infrastructură a platformei (reţea de apă, canalizare, energie şi facilitate de igienă);

Noua platformă asigură un plus de 20 până la 40% spaţiu comercial atât de necesar pieţei în perioada de sezon şi asigură protecţia a peste 50% din suprafaţa pieţei folosită în perioada de iarnă.

Noua Piaţă Obor, un proiect de investiţii

Costul investiţiei de peste 13.000.000 euro în proiectarea şi construirea Complexului 'Noua Piaţă Obor', Faza I, fiind cel mai amplu proiect de piaţă agroalimentară din Bucureşti;

Investiţie de peste 500.000 euro în proiectarea şi execuţia devierilor de infrastructură de utilităţi publice: reţeaua de termoficare, reţeaua de apă-canal şi reţeaua de electricitate;

Acest proiect de investiţii va deveni un etalon pentru Bucureşti în special datorită conceptului de dezvoltare organizată, coordonată şi echilibrată a unei zone exploatate în trecut în aceeaşi manieră ca în anii de apariţie a pieţelor de tip obor, la aceasta adăugându-se şi impactul urbanistic şi social generat.