Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook

Bucuresti: Sambata, 18 decembrie, invitatie la pomana porcului, la targul de la ASAS


Pentru ca sa intelegi traditia trebuie sa petreci o sarbatoare a iernii la tara. Speram sa va redam in Bucuresti o parte a vietii taranului roman pentru că in perioada 18-23 decembrie are loc editia speciala a targului national de produse ecologice, traditionale si ecologice produse in ferme si gospodarii taranesti. Acesta este singurul targ saptamanal organizat de Academia de Stiinte Agricole si Silvice şi Media Link Business, în colaboarare cu Primaria sector 1 şi cu foarte multi parteneri din mass-media.
Toţi cei care ne-au sprijit prin promovare, prin colaborare dar si cei care ediţie de ediţie ne-au trecut pragul, consumatori fideli ai produselor de la Târgul de ASAS sunt aşteptaţi în casa noua, asa cum ne sta bine, cu cetina de brad, în casute de lemn, cu preparate de tot felul si multa caldura.

Producatorii vor oferi un porc in traditia romaneasca - POMANA PORCULUI, sambata 18 decembrie, incepand cu orele 10 in parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.

Povestea locului de unde domnul Valentin Vasile ne va aduce din gospodaria socrului, Costel Toma, o purcea de circa 160 de kg, comuna Scarisoara, judetul OLT

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Ghid practic Realizarea de sapun natural


Realizarea de sapun natural este cea mai profitabila afacere Obtii venituri de 1 000 de lei pentru doar 2 ore de munca Ce contine Ghidul practic pentru realizarea de sapun natural Cum sa faci sapun 100 natural – nu numai informatiile de baza ci toate sfaturile si trucurile necesare pentru a obtine inca de la prima incercare ...

Oferta Speciala
valabila 48h

Situata pe malul drept al Oltului, pe şoseaua Dobrosloveni-Islaz, localitatea Scărişoara are o întindere ce cca. 5, 6 km. Din relatările strămoşilor, prin circulaţie rurală între generaţii sunt mai multe variante în ceea ce priveşte denumirea comunei. Strămoşii spun că în timpurile trecute în malul râului Olt erau săpate scări mici, înguste, pe unde coborau femeile cu vasele la apă. Aceste scări "Scărişoare", cum adesea erau numite, puneau la adăpost satul de năvala cetelor razleţe de tătari care nu puteau urca pe aici cu caii lor. O alta versiune spune că, fiind sat de moşneni erau obligaţi să plătească birul domniei. Nu întotdeauna se puteau achita de întreaga plată şi mergeau la palatul domnitorului Mihai Voda şi aşteptau la scările cele mici sosirea voievodului. De aceea le-a zis oamenilor de la scările mici "scărişoare-scărişoreni". ( sursa: primariascarisoara.judetulolt.ro)

“Povestea Mărgelatei”

“Sper să se bucure toţi ce vor servi Pomana Pocului de o carne adevărată crescută la noi la ţară. Din moşi strămoşi, la noi, familiile cresc pentru porci, eu păstrez an de an o purcică pentru reproducţie şi de anul trecut am avut-o pe Viorica. I-am spus aşa ca a fost fătată într-o zi de vineri, mi-a făcut 10 purcei. Pe cea ce aţi cumpărat-o pentru Bucureşti e o purcică, o cheamă Mărgelata că are mărgele cum au unele capre. Are peste 160 kg şi toţi fraţii sunt grăsuni si buni, nici nu încape îndoiala. Toată hrana lor e naturală, noi avem şi grâu şi porumb şi îl păstrăm pentru creşterea porcilor, găinilor, avem şi cai. Că e mai bine să ai grija de animale decât să vinzi grânele. Până la 6 luni îi hrănim cu porumb uruit în amestec cu tărâţe. Facem un amestec fiert ca o mămăligă groasă cu zer de la brânză şi apă. Iar după 6 luni avem hrană boabe de porumb, apă şi zăr. Nimic nu poate avea un gust mai bun, mă refer la carne decât o hrană sănătoasă cu porumb, aşa cum se cresc din moşi, strămoşi animalele.

Noi sacrificăm porci şi folosim absolut tot din porc, nu aruncăm nimic. Cel mai aşteptat moment e Ignatul, pentru Crăciun nu e casă sau gospodărie să nu se îngrijească de a avea un porc asta e de când mă ştiu, de copil abia aşteptam sărbătoarea Craciunului să fiu călare pe porc, să spăl sau s-o ajut pe mama sau pe tata asta când eram mai mic. Acum la 60 de ani ce să vă spun ne bucurăm că putem creşte animale şi să aiba toţi din familie şi să fie apreciată munca noastră.

Din obiceiul nostru nu va dispare pârlitul cu paie, când e bine copt şoriciu, îl spălăm şi îl frecăm bine cu sare şi mălai, îl limpezim şi frecăm că rămâne un şorici atât de gustos.

Trecem la tranşare, sunt ajutoare ce sar la fiecare gospodărie şi la noi ca la dumneavoastră o să trataţi gospodari din bătătură cu ţoi de rachiu sau ce aveţi, palincă sau vin de buturugă ca să meargă cu spor acţiunea ce urmează. Musai se face analiza ca să fim siguri ca animalul poate merge în tigaie şi de aici bărbaţii tranşează porcul iar gospodinele nu uită nimic din tradiţia populară. Maţele se spală şi se pregătesc pentru cârnaţi, caltaboş, lebăr. Se alege carnea grasă, se scot muşchiuleţii, nimic nu se uita. Se face untură ce o folosim în loc de untdelemn toată vara ca e sănătoasă. Şi în tigaie începe Pomana Porcului, noi doar tăiem carnea cubuleţe şi pregătim alături mămăliga ca să nu stricăm cu nimic bunătatea ce ne-a dat-o Dumnezeu.

Aştept să mă sunaţi şi să-mi spuneţi ce au spus bucureştenii „cum e gustul cărnii de porc de ţară?”, le trimit tuturor sărbători fericite şi să putem să ne bucurăm şi în alţi ani de magia sărbătorilor de Crăciun.”ne-a transmis domnul Costel Toma din Scărişoara, Olt.

Tradiţie şi obiceiuri cu respectarea normelor sanitar-veterinare

“La noi fiecare gospodărie are un număr de identificare şi când o scroafă fată, purceii primesc un număr. Purcica dumneavoastră va avea un număr prins de ureche, o crotalie care spune clar de unde, din ce gospodărie a fost achiziţionat porcul. E un lucru foarte bun pentru că ştim exact de la ce animal s-a făcut în cazul dumneavoastra POMANA PORCULUI – am înţeles că doar tochitura sau topitură, cum se pune la noi, la olteni, veţi face din el. E foarte frumos ca v-aţi gândit să prezentaţi şi aceste lucruri foarte importante pentru siguranţa consumatorului.

Cel ce îl va aduce va avea şi un certificat sanitar-veterinar de transport în care se va prezenta cu ce se deplasează, clinic sănătos. Important după sacrificare şi până la a fi consumat este examenul de trichiniloză. Acesta constă în examenul în urma recoltării din muşchii pilierii (muşchiuleţul porcarului cum îi spunem noi), din muşchi intercostali şi din diafragmă. Ne bucurăm că bucureştenii vor degusta o porţie dintr-un porc oltenesc, sper să le placă şi să aprecieze şi produsele pe care toţi producătorii le au în targul de la Agronomie.” a precizat Milina Dicuţ, asistent veterinar în comuna Scărişoara Olt

“Pomana porcului”

Este un bun prilej de redescoperire a tradiţiilor româneşti autentice şi de retrăire a atmosferei specifice satului tradiţional. Carnea tăiată cubuleţe se pune împreună cu uleiul şi se lasă la foc mic în tuciuri încinse. În uleiul încins punem mai întâi costiţa şi pieptul să-şi lase grăsimea. Când acestea s-au rumenit, se adaugă restul cărnii. Se adaugă sare şi după dorinţă şi piper. În tochitură se poate să se mai pot adăuga boiaua, vinul, rachiu, usturoi, zeamă de carne şi suc de roşii. Se lasă să fiarbă împreună şi se amestecă din când în când.

Dar şi mămăliga va avea un specific tot ca la bunici. Un cioban autentic va aduce un sac de mălai de la moara din Bran, Braşov şi va pune în tuci apa, sarea. Astfel mămăliga va da savoare tochiturii.

Conform tradiţiei, alături de mâncare se serveşte ţuică tradiţională sau vin. Şi vor fi puse la dispoziţie pentru pomana porcului o „vadră de vin Oltenesc”, câteva kilograme de ţuică din Morăreşti, palincă din Satu Mare, horincă din Maramureş să încălzească atmosfera şi buna dispoziţie din zilele în care producătorii vă invită să alegeţi pentru masa de Crăciun şi Revelion produsele aduse din toate zonele ţării.

Nu vor lipsi colindele si cântece de suflet din repertoriul folcloric românesc. Muzică şi voie bună, soliştii vocali Gabriel Dumitru, din zona Argeşului şi Alexandru Pătraşcu din Oltenia ne vor încânta cu colinde şi muzică populară. Folclorul românesc are multe talente care nu trebuie uitate, mai ales în pragul unei sărbători atât de importante, cum este Crăciunul.

Un program special în fiecare zi din perioada 18 -23 decembrie va fi oferit la târgul de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”.

Între 18-23 decembrie 2010 veţi putea descoperi şi degusta multe produse tradiţionale pentru masa de Crăciun. Vă urăm sărbători cu sănătate şi în anul 2011 vom fi prezenţi în acelaşi spaţiu să redescoperim tradiţia si sănătatea produselor româneşti!

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Votati articolul

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

Articole conexe:

Comentarii
Comentarii0 comentarii




Ultima ora

Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri".



Forum
blaga felician spune: am avut un smochin in curte-am mancat smochine anul trecut ,din primavera au aparut smochine noi si frunze De doua luni frunzele au inceput sa se usuce si fructele si ele Ce s-a intamplat? Ce sa...
04 Sep. 2019 17:39:28
Raspunde la intrebare
Victor Gh Banța spune: În privința comasării terenurilor, cred că trebuie luată în calcul istoricitatea fenomenului : au mai fost comasate numai că-n forma CAP-urilor proprietarul terenului nu avea niciun drept de...
21 Aug. 2019 22:13:22
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo

(Despre frunze) cu codita. ...

Substan?? vegetal? cu ac?iune stimulatoare asupra cre?terii plantelor folosit? pentru a facilita acl ...
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "Idei de afaceri pentru 2020. 7 exemple insotite de Planul de Afaceri" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016