Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Bune practici de cultivare a dovleacului în sistem ecologic


Dovleacul se caracterizează prin cerinţe relativ mari faţă de căldură. În ceea ce priveşte umiditatea este de menţionat că planta consumă catităţi mari de apă, datorită suprafeţei foliare foarte mari. Aprovizionarea cu apă a plantei se face uşor prin sistemul radicular foarte bine dezvoltat; pe de altă parte, planta suportă bine umiditatea mare din sol.
Dovleacul nu este pretenţios faţă de sol, dar este recomandată cultivarea lui pe soluri afânate şi bogate în substanţe nutritive. Trebuie evitată amplasarea dovleacului pe solurile prea umede, datorită pericolului apariţiei diferitelor boli.

Cultivarea în monocultură a dovleacului nu este indicată pentru că poate să aibă boli ca făinarea (Sphaerotecha fuliginea) şi mana (Peronospora), iar resturile de tulpini pot deveni focare de infecţie, cauzând daune la plantule şi la plantele dezvoltate. În consecinţă, pe aceeaşi parcelă dovleacul poate fi cultivat din nou numai începând din anul al treilea. Bune rezultate a dat şi după desţelenirea solelor înierbate. De regulă urmează după cereale.

La rândul lui este o bună premergătoare pentru cerealele de primăvară, şi chiar pentru cele de toamnă. Experienţele au dovedit că, prin cultivarea dovleacului ca plantă premergătoare, în cazul grâului se poate obţine un surplus de producţie de 0,5-1,8 t/ha, comparativ cu alte premergătoare.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Criptomonede Ghid practic pentru incepatori


Lucrarea & 39;Criptomonede Ghid practic pentru incepatori& 39; nu lasa nicio intrebare fara raspuns Te invitam sa o parcurgi chiar acum si sa devii fara nicio exagerare expert in bitcoin si in alte monede virtuale Este primul pas spre o investitie inspirata Iata 2 motive esentiale pentru care trebuie sa parcurgi lucrarea & 39;Criptomonede...

Oferta Speciala
valabila 48h

Fertilizarea

Dovleacul este recunoscător la administrarea îngrăşămintelor organice inclusiv a mraniţei aplicată la cuib, odată cu semănatul. De asemenea, valorifică efectul remanent al îngrăşămintelor organice aplicate plantelor premergătoare. Dozele de gunoi de grajd recomandate sunt de 30-60 t/ha.

Lucrările solului

Acestea încep după eliberarea terenului de planta premergătoare şi vizează, pe lângă mobilizarea solului, mărunţirea şi încorporarea resturilor vegetale, nivelarea şi realizarea de rezerve de apă cât mai mari în sol. După lucrarea de dezmiriştit, arătura de bază va fi efectuată la 20-25 cm adâncime pe terenurile mai uşoare şi la 25-30 cm pe terenurile mijlocii şi grele, cu plugul în agregat cu grapa.

Dacă la desprimăvărare terenul este denivelat şi îmburuienat, după zvântarea terenului se execută o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colţi, pregătirea patului germinativ urmând să se facă cu combinatorul, perpendicular pe direcţia de semănat, chiar înainte de semănat.

Sămânţa şi semănatul

În cultura ecologică trebuie folosite seminţe însoţite de un certificat eco-sigilat, puritatea minim 99% şi germinaţia minim 95%. Soiurile sunt „Turceşti” şi de „De Bărăganu”. Semănatul în cultură pură se va face în luna aprilie.

În cultivarea dovleacului uleios este importantă distanţa dintre rânduri şi dintre plante pe rând. Sunt recomandate următoarele densităţi: 100×60 cm, 140×45 cm, 152×40 cm. Distanţa de semănat poate fi de 1,5 m între cuiburi. În sistem gospodăresc, se poate semăna manual. La semănatul manual, în cuiburi, pe teren marcat, se pun în fiecare cuib 4-6 seminţe, distanţate între ele. Din varietăţile cu sămânţă fără coajă vor fi puse 6-10 seminţe, deoarece acestea au germinaţia defectuoasă. Seminţele de dovleac trebuie să aibă o puritate de minim 99% şi germinaţia de minim 95% şi să fie certificată ecologic. Cantitatea de sămânţă la hectar este de 3-5 kg la dovleacul porcesc şi 6-12 kg la cel turcesc. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm (E. Luca, 2005).

Când este semănat în cultură intercalată, semănatul dovlecilor prin porumb se poate face mecanizat sau manual, fie în acelaşi timp cu semănatul porumbului fie după răsăritul proumbului. În cazul utilizării maşinii de semănat, se amestecă seminţele sau se seamănă separat în rânduri intercalate 2-3 rânduri de porumb, un rând de dovleac. În cazul semănatului manual, metodă care se aplică pe suprafeţe mici, dovleacul se seamănă fie în acelaşi cuib cu porumbul, fie între cuiburile de porumb, la al treilea sau la al patrulea rând şi la distanţe de 3-4 m cuib faţă de cuib. În cultură intercalată, densitatea dovlecilor este de 1.600 cuiburi/ha, la fiecare cuib lăsându-se 1-2 plante. Distanţa de semănat recomandată este de 3-4 m, astfel încât numărul de plante la ha să nu depăşească 1000 de plante, deoarece producţia de porumb scade foarte mult datorită consumului mai mare de apă şi de substanţe nutritive ale dovleacului; pe de altă parte, sunt împiedicate praşilele, îndeosebi a doua şi a treia, când vrejii încep să se întindă (I. Ţîru, 1974).

Lucrări de îngrijire

Lucrările de întreţinere constau din 2-3 praşile mecanice, efectuate până încep să se extindă vrejii. Odată cu praşilele se vor lăsa în fiecare cuib cel mult 4 plante, ai căror vreji vor fi dirijaţi în direcţii diferite. Praşilele mecanice trebuie completate cu lucrări de prăşit şi plivit manual la cuib. În sistem gospodăresc, combaterea buruienilor se poate efectua prin lucrări manuale de prăşit şi plivit, pe întreaga suprafaţă.

Recoltarea

Semnul începutului coacerii este schimbarea culorii fructului, prin apariţia unor dungi gălbui-verzi. Recoltarea începe în momentul când seminţele ajung la o umiditate de 50-60%. Recoltarea dovleacului uleios, în general, este mecanizată; în sistem gospodăresc este efectuată manual. La recoltarea dovleacului uleios ecologic este foarte importantă curăţirea maşinilor, a mijloacelor de recoltare şi a depozitelor, corespunzător normelor specifice. În cultură intercalată cu porumbul, dovlecii sunt recoltaţi după tăierea strujenilor, astfel încât să se poată strânge mai uşor.

Recoltarea începe după ce s-a ridicat roua cu adunatul dovlecilor în rânduri, la distanţă de 3 m. Zdrobirea şi scoaterea seminţelor va începe după două zile de la terminarea formării rândurilor.

Seminţele recoltate trebuie adunate în containere sau în saci curaţi. Sacul de folie nu este indicat deoarece în timpul zilei, din cauza căldurii, seminţele încep să fermenteze, iar în timpul spălării, coaja verde a seminţei cade.

Cantitatea recoltată în timpul unei zile va fi spalată cu apă curată. Seminţele bine spălate se usucă mai repede decât cele nespălate; totodată nu se lipesc, iar pelicula argintie se desprinde mai uşor în timpul prelucrării. Spălarea se realizează cu o maşină specială sau cu o remorcă mică (3 t) special amenajată. Pentru uscarea seminţelor se folosesc mese speciale. Pot fi folosite şi uscătoare de tutun sau de plante medicinale. Temperatura aerului de uscare nu trebuie să depăşeaşcă 40°C, aceasta fiind temperatura la care calitatea şi capacitatea de germinaţie a seminţei nu sunt alterate.

Conţinutul optim de umiditate al seminţei uscate este de 8-9%. La un conţinut de umiditate mai ridicat, depozitarea va fi nesigură; seminţele pot fi atacate de diferiţi agenţi patogeni şi de mucegai. În cazul unei uscări excesive seminţele se rup, au loc pierderi inutile (pierderi de greutate şi cheltuieli mari de energie). Durata uscării este de circa 12-16 ore, în funcţie de instalaţie. Înainte de a fi scoase de la uscător, seminţele uscate trebuie răcite de la temperatura de 38-40°C până la 20-25°C. Producţia medie de fructe este de 40-60 t/ha uneori chiar 120 t/ha în cultură pură şi de 10-15 t/ha în cultură intercalată prin porumb. Producţiile corespunzătoare de seminţe sunt de 400-1000 kg/ha în culturi pure şi de 200-300 kg/ha în cultură intercalată. Frunzele şi vrejii rămaşi după recoltare pot fi tocaţi şi utilizaţi ca nutreţ în hrana animalelor numai prin însilozare, amestecate cu paie, strunjeni sau resturile rămase după extragerea uleiului.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Urmareste-ne pe Google News
Newsletter gratuit
AgroAfaceri pentru 2022 - 5 idei pentru Profit maxim -

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "AgroAfaceri pentru 2022 - 5 idei pentru Profit maxim -".



Votati articolul

Rating:
Nota: 4.38 din 4 voturi

Idei de afaceri in agricultura



Rentrop ∧ Straton
Newsletter gratuit
AgroAfaceri pentru 2022 - 5 idei pentru Profit maxim -

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "AgroAfaceri pentru 2022 - 5 idei pentru Profit maxim -".


Articole recomandate

Rubrica meteo
Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton
 
 

Raport Special GRATUIT

AgroAfaceri pentru 2022 - 5 idei pentru Profit maxim -


Adauga mai jos adresa ta de mail si vei primi raportul special gratuit "AgroAfaceri pentru 2022 - 5 idei pentru Profit maxim -" impreuna cu cele mai noi stiri si informatii din agricultura.

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016