Calendarul lucrarilor agricole in luna martie

Calendarul lucrarilor agricole in luna martie

De regula, luna martie este perioada in care se declanseaza si se intensifica, in functie de mersul vremii, lucrarile agricole in cultura plantelor de camp.
Cresterea temperaturilor este factorul major care determina reluarea vegetatiei culturilor de toamna si crearea condit iilor de semanat pentru cele de primavara.

De aceea, in cele ce urmeaza retinem atentia asupra calendarului lucrarilor agricole din aceasta perioada.

Culturile de toamna: Fertilizarea si erbicidarea Desi se apreciaza ca cerealele de toamna au iernat relativ bine, este necesara o inventariere a starii acestora si luarea unor masuri corespunzatoare unei bune vegetatii si dezvoltari in continuare a plantelor.

Dintre acestea se pot mentiona:

• aplicarea ingrasamintelor complexe, cu deosebire pe solele nefertilizate cu fosfor;
• administrarea ingrasamintelor cu azot in doze de 30 - 90 N kg/ha in functie de fertilizarea anterioara si planta premergatoare; se va acorda o mare atentie realizarii unei distributii cat mai uniforme a ingrasamintelor pe suprafata tratata.
• procurarea erbicidelor si pregatirea echipamentelor de aplicare a acestora la momentele optime, determinate de fazele de crestere a culturilor (la formarea primului internod) si buruienilor (stadiul de rozeta).

Culturile de primavara: Amplasarea culturilor Stabilirea locului fiecarei culturi se face in functie de urmatoarele cerinte agrotehnice:

• evitarea cultivarii plantelor dupa ele insele;
• respectarea unui anumit interval de timp de revenire pe acelasi loc. De exemplu, floarea-soarelui poate reveni pe acelasi loc numai dupa 5 - 6 ani, sfecla de zahar si inul dupa 3 - 4 ani etc;
• evitarea succesiunii culturilor atacate de boli si daunatori comuni (floarea-soarelui, soia, fasolea);
• folosirea efectului favorabil al leguminoaselor, ca premergatoare pentru culturi sensibile la acestea (porumb dupa lucerna si trifoi);
• utilizarea alternantei dintre cerealele paioase si plante prasitoare, pentru combaterea buruienilor si a unor boli si daunatori;
• evitarea amplasarii unor culturi pe sole, unde in anul precedent s-au aplicat erbicide cu efect rezidual nociv acestora (nu se cultiva floarea-soarelui, soia, sfecla, cerealele paioase dupa porumb tratat cu erbicide triozinice).

Lucrarile solului Suprafetele nearate trebuie rapid eliberate de resturi vegetale (coceni, paie etc.) pentru a se putea efectua lucrarea acestora.

In continuare se recomanda a se proceda astfel:

• Terenurile denivelate, imburuienate, se ara la o adancime minima (15 - 17 cm) care asigura incorporarea resturilor vegetale in sol si realizarea unei lucrari cu indici calitativi acceptabili. Aratura se va face pe suprafete cat mai reduse, renuntandu-se la aceasta, pe masura ce se apropie data semanatului.
• Terenurile nivelate si curate de resturi vegetale nu se mai ara, ci se lucreaza cu grapa grea cu discuri (1 - 2 lucrari), dupa care se continua pregatirea patului germinativ cu grapele cu discuri usoare.
• Suprafetele arate se lucreaza, de regula, inaintea semanatului, pentru pregatirea patului germinativ, care se face diferentiat, in functie de starea terenului, cerintele culturilor si erbicidele utilizate. In toate cazurile se are in vedere conservarea apei in sol, distrugerea buruienilor rasarite, nivelarea solului si mobilizarea acestuia pe adancimea de semanat si incorporarea uniforma a ingrasamintelor si erbicidelor aplicate.

Pregatirea solului in vederea semanatului se realizeaza astfel:

• la culturile ce se seamana in prima epoca, recomandate a fi amplasate pe terenuri cu araturi din toamna si nivelate, pregatirea patului germinativ se realizeaza prin 1 - 2 lucrari cu combinatorul;
• in cazul araturilor denivelate, solul se lucreaza cu grapa cu discuri usoara, prevazuta cu lama nivelatoare si grapa cu colti reglabili, imediat dupa zvantarea solului, dupa care, inaintea semanatului, pregatirea patului germinativ se finalizeaza prin 1 - 2 lucrari cu combinatorul.

Ultima lucrare pentru pregatirea patului germinativ se face in preziua semanatului.

La efectuarea lucrarilor solului, in primavara, este foarte important a se avea in vedere urmatoarele:

• agregatele folosite sa fie corect reglate pentru a se obtine indici calitativi superiori ai lucrarii;
• organizarea activitatii trebuie astfel facuta, incat lucrarile solului sa se execute rapid, profitandu-se de starea solului si de timpul favorabil;
• intrarea pe teren cu agregatele de lucrat solul se face numai atunci cand acesta este zvantat, nu adera pe organele active ale uneltelor, nu rezulta fasii de pamant umed in urma plugului sau grapei cu discuri, iar urmele rotilor tractoarelor nu indica o tasare puternica a solului;
• se va urmari ca trecerile pe teren sa fie cat mai reduse, iar mobilizarea solului (prin afanare, intoarcere, rascolire) sa fie cat mai mica pentru a se reduce pierderile de apa prin evaporare, precum si compactarea solului.

Semanatul
Primele culturi ce trebuie semanate la desprimavarare sunt cerealele paioase, lucerna, trifoiul, mazarea, dupa care urmeaza sfecla, inul si apoi floarea-soarelui (la sfarsitul lunii martie), iar mai tarziu, in cursul lunii aprilie, soia, porumbul si fasolea, in functie de evolutia temperaturii din sol.

Semanatul culturilor numai in ordinea mentionata, se face pentru a evita situatia in care se incepe insamantarea concomitenta a mai multor plante, ce se seamana la epoci diferite si care duce in final la intarzierea semanatului acestora.

• Se seamana samanta cu calitate biologica certificata procurata de la unitati autorizate pentru vanzarea semintelor.
• Se seamana samanta hibrida de floarea-soarelui si porumb, nu seminte obtinute pentru consum.
• Se seamana numai samanta tratata cu substante protectoare impotriva bolilor si daunatorilor.
• In legatura cu tratamentul semintelor inainte de semanat, producatorii agricoli vor consulta specialistii de la centrele agricole sau din unitatile de cercetare apropiate, pentru a cunoaste posibilitatile de tratare a semintelor.
• Lucrarea de semanat se organizeaza astfel, incat sa se execute intr- un timp cat mai scurt, pentru incadrarea in epoca optima. Intarzierea semanatului s-a dovedit a fi o cauza frecventa a obtinerii unor productii mici, la toate culturile.
• Semanatorile se regleaza cu o deosebita atentie, pentru a se distribui cantitatea de samanta ce asigura numarul de plante stabilite la hectar si a realiza atat uniformitatea distantei dintre plante pe rand (la prasitoare), cat si adancimea de incorporare a semintelor. De asemenea, se regleaza marcatoarele pentru asigurarea echidistantei randurilor dintre trecerile succesive ale agregatului de semanat.
• Adancimea de semanat se stabileste astfel, ca semintele sa beneficieze de apa si aerul necesar germinatiei, evitandu-se semanatul prea adanc, care ingreuneaza si reduce rasarirea plantelor, sau prea superficial, unde solul se usuca usor, iar semintele nu mai germineaza sau sunt "mintite".
• Densitatea plantelor se stabileste in functie de soi (hibrid) si conditiile concrete de cultivare, prin corelarea potentialului plantelor cu disponibilul de apa, hrana si lumina, evitandu-se astfel densitatile mari sau cele suboptime, care duc la obtinerea unor product ii reduse.

Foarte important de retinut este faptul ca amplasarea rationala a culturilor, o buna pregatire a patului germinativ, semanatul in epoca optima la densitatea si adancimea ceruta de fiecare cultura, reglarea corecta a agregatelor de lucrat solul si semanat reprezinta cai de obt inere gratuita a unor sporuri mari de recolta, fara a fi necesare cheltuieli suplimentare.

Dr. ing. Gheorghe Sin
Secretar General ASAS