Cluj: Apicultorii doresc să exporte mierea direct din stupină

Apicultorii din judeţul Cluj consideră că nu sunt susţinuţi de stat să exporte mierea direct din stupine şi la un preţ care să reflecte real munca lor, fără intermediari, care, spun ei, îşi asigură profituri considerabile, deşi nu sunt producători.
Totodată, ei apreciază că apicultura este practicată, în general, de oameni în vârstă, iar după 63 de ani un apicultor nu mai poate accesa fonduri europene, pentru că depăşeşte vârsta considerată limită.

''Oamenii bătrâni sunt cei ce fac apicultură şi ar fi normal să fim sprijiniţi cu fonduri europene. Cum adică apicultura nu este pentru oamenii în vârstă? Eu zic că este făcută mai ales pentru ei. Noi ducem mai departe, de ani şi ani, această meserie frumoasă şi nobilă şi nu putem accesa fonduri europene. Doresc ca acest neajuns să fie corectat. Vârsta pentru a accesa fonduri europene trebuie modificată: să fie cel puţin până la 70 de ani'', a declarat, joi, apicultorul Susana Pop din satul Nădăşel, situat la 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Ea practică apicultura de 15 ani, cu 100 de familii de albine.

De asemenea, inginerul Sorin Camen de la Filiala din Cluj-Napoca a Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) este de părere că "din cauza intermediarilor, crescătorii de albine nu au un profit din export''.

''Dacă ar reuşi să scape de en-grosiştii profitori şi să trimită ei înşişi peste graniţă mierea produsă ar fi foarte avantajaţi. Producătorii trebuie să găsească un mod direct de a-şi vinde marfa în străinătate", a precizat Sorin Camen.

Potrivit acestuia, anul apicol 2010 este cel mai slab din ultimele două decenii, din cauza ploilor abundente şi a variaţiilor de temperatură zi-noapte din perioada culesului.

''Dacă în 2009 apicultori din judeţul Cluj au obţinut, în medie, 30-40 de kilograme de miere de salcâm pe familie de albine, anul acesta au recoltat maxim două-trei kilograme pe un stup sau nimic'', a menţionat Sorin Camen.

Şi apicultorul Gligor Bodea, care deţine o stupină cu 100 de familii la Finişel, la 25 km de Cluj, spune că a făcut faţă cu greu acestui an şi s-a străduit să nu piardă din stupi.

''Pentru că nu au avut condiţii de cules, albinele au avut o tendinţă accentuată pentru roire. Nu am recoltat deloc miere de salcâm. Cele două perioade de cules, de la Valea lui Mihai şi de la vatră, au fost în totalitate neproductive. Miere polifloră şi de pădure am recoltat cu 40% mai puţin decât producţia medie anuală'', a spus şi Gligor Bodea.

În 2009, apicultorii clujeni au obţinut 25-30 kg de miere de salcâm şi 15-20 de kg de miere de tei, pe familia de albine. Din culesul de la floarea soarelui, s-au recoltat 15-20 kg de miere/stup. La mierea polifloră apicultorii au reuşit 20-30 kg/stup, o recoltă mai mult decât mulţumitoare. Procesatorii zonali de miere de la Blaj (Alba) şi Aleşd (Bihor) au achiziţionat mierea cu 7 lei kilogramul de polifloră şi cu 10-11 lei pe cea de salcâm, sub valoarea reală a produsului, a mai arătat ing. Sorin Camen.

România exportă în jur de 70% din producţia anuală de miere. Estimările Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) privind producţia de miere din acest an nu depăşesc 14.000-15.000 de tone. În 2009, producţia de miere din România a fost de 21.500 de tone.