Criza financiara ameninta agricultura ecologica; producatorii de alimente bio se confrunta cu perspective sumbre

Criza economică a izbit în plin agricultura organică, mai mulţi producători europeni anunţând deja că renunţă la aceste culturi. Piaţa organică a câştigat consumatori destul de greu, după ce mulţi ani s-a zbătut să supravieţuiască şi să facă toţi paşii necesari până la certificare.
La nivel european, Germania şi Marea Britanie sunt cei mai mari şi mai importanţi exportatori de produse organice, acest segment de agricultură fiind susţinut de stat cu fonduri de milioane de euro. Chiar şi aşa, consumatorii de produse organice sunt cei cu venituri peste medie, piaţa aceasta fiind încă una de nişă. Deşi tendinţa la nivel global este de reîntoarcere la natură, practica dovedeşte că acest lucru nu este accesibil oricui. Chiar dacă cererea creşte, oferta stagnează pentru că nu sunt foarte mulţi producători, iar cei care aspiră la statutul de organic trebuie să parcurgă un proces anevoios şi costisitor până intră pe piaţă. Anul trecut, consumul de produse organice a scăzut în perioada septembrie - octombrie, însă ultimele luni ale anului au înregistrat o stagnare a pieţei, de aceea analiştii nu se grăbesc să facă previziuni sumbre.

Posibilele scutiri de la norme, catalogate drept „zvonuri” şi „alarme premature”
Totuşi, în condiţiile în care mai mulţi producători au anunţat că renunţă la afacerea organică, au apărut diferite planuri de susţinere a acestei ramuri a agriculturii. Produsele organice sunt scumpe deoarece se obţin în condiţii extrem de restrictive, de aceea unele voci susţin că o abordare mai „lejeră” a normelor i-ar putea ajuta pe producători să supravieţuiască. Astfel, ei îşi vor permite să obţină mai repede culturi într-o cantitate uşor sporită, pe aceeaşi suprafaţă, ceea ce va duce la o scădere a preţului produselor organice, care vor fi accesibile mai multor consumatori. Ei spun că măsura aceasta ar putea fi luată pentru o perioadă limitată, fără a afecta culturile sau alte produse pe termen lung.

De exemplu, în cazul fermelor organice de animale, certificatorii se gândesc să accepte pentru acestea hrana convenţională, mult mai ieftină decât cea organică. Crescătorii de păsări, ovine sau bovine plătesc sume mari pentru seminţe şi furaje organice care se obţin greu şi în cantităţi limitate.

În Marea Britanie mai mulţi producători au cerut statului o „vacanţă” de la normele organice, pe perioada crizei, deoarece piaţa este în declin, iar costurile pentru această agricultură sunt exorbitante. Autorităţile de certificare în domeniu au început să vadă dacă ar fi fezabil un astfel de respiro şi care ar fi impactul pentru plantaţii şi ferme. După ce informaţiile acestea s-au răspândit la nivel european, autorităţile britanice le-au catalogat drept zvonuri şi alarme premature.

Citeste mai mult in Gandul