Culturile de salix se extind in judetul Covasna

Covasnenii par sa fi gasit afacerea perfecta pe timp de criza - culturile de salix - un soi de rachita, de pe urma carora pot obtine caldura si bani fara sa munceasca timp de 30 de ani, informeaza Recolta.eu

Directorul Asociatiei intreprinzatorilor mici si mijlocii din judetul Covasna (ASIMCOV) Vajda Lajos a declarat ca anul trecut in judetul Covasna a fost insamantat experimental un hectar de salix, iar anul acesta cultura se va extinde pe alte 12 hectare din localitatile Aita Mare, Belin, Haghig, Brates, Poian, Estelnic si Alungeni.

Proprietarii acestor terenuri au decis sa infiinteze Asociatia 'Energia verde', pentru a putea cumpara utilajele necesare exploatarii si valorificarii acestor plante bioenergetice folosite cu succes in Austria si Suedia in locul lemnelor, rumegusului ori gazului metan. Culturile de salix sunt foarte rentabile, spune Vajda Lajos, pentru ca nu sunt pretentioase, cresc foarte repede si dupa ce au fost insamantate nu mai ai treaba cu ele timp de 30 de ani, decat la strangerea recoltei, o data pe an. E adevarat ca investitia initiala este cam mare, ajungand pana la 1.500-1.600 de euro, insa profitul este de 800 de euro pe an, prin urmare cei care au 'pariat' pe salix au in mana 'afacerea viitorului'. Plantele se culeg asemenea porumbului, se toaca si se transforma in pellete (firimituri de lemn), care au o emisie scazuta de dioxid de carbon.


Calculele arata ca o suprafata de 20.000 de hectare cultivata cu salix poate asigura energie termica pentru doua orase mari. Vajda Lajos sustine ca in judetul Covasna exista cel putin 12.000 de hectare de teren necultivate de pe urma carora nu se obtine nici un profit si care ar putea fi insamantate cu aceste plante bioenergetice. Aproape jumatate din aceasta suprafata, adica 5.500 de hectare, se afla pe Valea Oltului, intre localitatile Ghidfalau si Miclosoara. Interesul pentru gasirea unor surse alternative de energie este tot mai crescut in conditiile in care curentul si gazul metan se scumpesc periodic.

In ultima perioada si centralele termice care functioneaza cu rumegus au inceput sa aiba probleme cu materia prima. Daca pana la aparitia acestor centrale, patronii gaterelor din judetul Covasna nu mai stiau cum sa scape de rumegus si-l dadeau pe gratis, de cand cererea a crescut acestia vand tona de rumegus cu preturi cuprinse intre 14 si 40 de lei.