Ajutorul acordat de Uniunea Europeană agricultorilor români ar putea creşte în exerciţiul bugetar 2014-2020, mai ales dacă vor pune accent pe promovarea unor politici de protejare a mediului, a declarat, duminică, eurodeputatul liberal Cristian Buşoi.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a dat deja publicităţii propunerea pentru exerciţiul financiar 2014-2020, nefiind vorba despre o decizie finală, deoarece vor mai fi unele discuţii, dar sunt câteva lucruri care ne interesează în cel mai înalt grad pe noi. Buşoi spune că România are două obiective esenţiale pe fondurile europene în exerciţiul financiar ce va urma, unul fiind legat de agricultură, celălalt de politica regională de coeziune.
“Veste proastă este că bugetul pentru agricultură va scădea de la 410 miliarde de euro (cât a fost în perioada 2007-2013) la doar 371 miliarde de euro (în exerciţiul bugetar 2014-2020), deci o scădere de mai bine de 12%. La o pondere de 39% din bugetul UE, politica agricolă comună va scădea la 33%. Vestea bună este aceea că acest lucru nu va afecta România şi nici plăţile directe la hectar către agricultorii noştri. Dimpotrivă, este foarte posibil să crească, în continuare. Încă nu s-au stabilit detaliile, dar lucrurile merg în această direcţie”, a declarat Cristian Buşoi.
Eurodeputatul spune că există şi anumite elemente noi - bune sau rele, în funcţie de felul în care vom şti noi să ne folosim de ele - care ţin de modul în care se vor acorda aceste ajutoare. Astfel, 30% din plăţile directe din plata la hectar acordată unui agricultor va depinde foarte mult de felul în care se va angaja în politici de protejare a mediului, care vor fi foarte clar stabilite în legislaţie şi vor fi verificate prin controale.
În ceea ce priveşte marile exploataţii, este foarte posibil ca plăţile către acestea să fie plafonate, astfel ca de la un anumit număr de hectare în sus să nu mai existe o directă proporţionalitate a ajutorului dat de UE. “În plus, politica de dezvoltare rurală va ţine cont mai mult de competitivitate şi inovare, deci nu vor mai fi luaţi bani doar pentru nişte obiective în mediului rural, ci va trebui să dăm dovadă că suntem buni şi în ceea ce priveşte competitivitatea şi inovarea”, a adăugat Buşoi.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a dat deja publicităţii propunerea pentru exerciţiul financiar 2014-2020, nefiind vorba despre o decizie finală, deoarece vor mai fi unele discuţii, dar sunt câteva lucruri care ne interesează în cel mai înalt grad pe noi. Buşoi spune că România are două obiective esenţiale pe fondurile europene în exerciţiul financiar ce va urma, unul fiind legat de agricultură, celălalt de politica regională de coeziune.
“Veste proastă este că bugetul pentru agricultură va scădea de la 410 miliarde de euro (cât a fost în perioada 2007-2013) la doar 371 miliarde de euro (în exerciţiul bugetar 2014-2020), deci o scădere de mai bine de 12%. La o pondere de 39% din bugetul UE, politica agricolă comună va scădea la 33%. Vestea bună este aceea că acest lucru nu va afecta România şi nici plăţile directe la hectar către agricultorii noştri. Dimpotrivă, este foarte posibil să crească, în continuare. Încă nu s-au stabilit detaliile, dar lucrurile merg în această direcţie”, a declarat Cristian Buşoi.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Pasii catre o afacere de succes Berea Artizanala
Stiati ca romanii sunt printre cei mai mari consumatori de bere la nivel mondial Cu cei 85 de litri cap de locuitor an ne situam pe un „onorabil” loc 8 in Europa si pe locul 12 in clasamentul mondial liderii fiind cehii 142 de litri urmati de austrieci 105 litri si de nemti 104 litri Piata autohtona a berii...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Eurodeputatul spune că există şi anumite elemente noi - bune sau rele, în funcţie de felul în care vom şti noi să ne folosim de ele - care ţin de modul în care se vor acorda aceste ajutoare. Astfel, 30% din plăţile directe din plata la hectar acordată unui agricultor va depinde foarte mult de felul în care se va angaja în politici de protejare a mediului, care vor fi foarte clar stabilite în legislaţie şi vor fi verificate prin controale.
În ceea ce priveşte marile exploataţii, este foarte posibil ca plăţile către acestea să fie plafonate, astfel ca de la un anumit număr de hectare în sus să nu mai existe o directă proporţionalitate a ajutorului dat de UE. “În plus, politica de dezvoltare rurală va ţine cont mai mult de competitivitate şi inovare, deci nu vor mai fi luaţi bani doar pentru nişte obiective în mediului rural, ci va trebui să dăm dovadă că suntem buni şi în ceea ce priveşte competitivitatea şi inovarea”, a adăugat Buşoi.
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
