Idei de afaceri: cultivarea capsunilor - tehnologie capsuni

Afaceri cu capsuni. Mini-ghid pentru a invata bazele tehnologiei de cultura a capsunilor. Căpşunele se numără, alături de cireşe, printre primele fructe care ajung la maturitate în timpul anului (mai-iunie). Această cultură permite obţinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai târzii decât cele care se obţin în câmp.
Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obţine căpşune şi toamna, până în octombrie. Având o talie redusă (15-40 cm), sub formă compactă sau rară, căpşunul se poate cultiva în spaţii foarte mici din grădina casei, dar şi pe suprafeţe mari în aer liber, în solarii sau în sere. Cultivarea căpşunului se poate face şi intercalat în plantaţiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva în vase cu amestec de pământ şi soluţii nutritive.

În funcţie de soi şi condiţiile de cultivare, căpşunul dă producţii mari şi foarte mari, ce pot depăşi 20 t/ha. Înmulţirea se face pe cale naturală, prin stoloni.

Cunoaşterea tehnologiei plantării şi cultivării căpşunilor reprezintă cheia succesului afacerii
Căpşunul este o plantă perenă, cu o durată de viaţă de 3-5 ani, în care poate da 2-4 recolte de fructe, dar s-a demonstrat că este mai rentabilă cultura anuală decât cea multianuală. În sistemul de cultură anuală, căpşunul se plantează vara, în iunie-iulie, utilizând stoloni refrigeraţi.

În primăvara anului următor (mai-iunie), plantele rodesc abundent, după care se defrişează.

Căpşunul dă fructele cele mai mari la prima şi, eventual, la a doua fructificare. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe măsură ce îmbătrânesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor şi dăunătorilor, iar terenul este invadat de buruieni, dintre care pir, pălămidă, volbură.

De aceea, reînnoirea plantaţiilor de căpşun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infecţie, precum şi la menţinerea potenţialului biologic şi productiv al plantelor la un nivel ridicat.

Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari, iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă. Producţia anuală de căpşun a unui hectar de cultură este de 15-25 t, în funcţie de soiuri. În cultura multianuală producţia scade la 5-8 t/ha. În total, o plantaţie multianuală de căpşun cu durata de 3 ani produce 2 recolte de fructe care însumează 10-16 tone, deci mai puţin decât o cultură anuală.

Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun, în iunie-iulie, terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie, cum ar fi salată, spanac, ceapă verde. În anul următor, după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie, terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă, castraveţi, fasole. Deci, un alt avantaj al culturii anuale de căpşun este acela că se încadrează perfect într-o rotaţie cu legume, inclusiv în culturi asociate, permiţând obţinerea a două recolte pe an de pe aceeaşi suprafaţă de teren.

Cultivarea căpşunului în sere solar
Serele solar sunt construcţii permanente cu o durată de exploatare de 5-10 ani, la care se înlocuieşte doar folia din plastic. Serele solar oferă condiţii mai bune pentru creşterea căpşunelor, permiţând o anticipare a coacerii fructelor cu până la 20-30 de zile faţă de adăposturile temporare.

Cultivarea căpşunului în sere

Căpşunul se pretează foarte bine la cultura forţată în sere de sticlă, coacerea fructelor fiind anticipată cu 50-60 de zile faţă de cultura în câmp deschis, uneori şi mai mult. Pentru a avea o cultură reuşită este necesar ca stolonii ce vor fi transplantaţi din câmp în seră să fie bine dezvoltaţi cu cel puţin 3-5 ramificaţii anuale purtătoare de muguri roditori. Înainte de plantarea stolonilor în seră se recomandă o fortificare a acestora. Se practică 3 metode de fortificare a plantelor în câmp: repicarea timpurie a stolonilor de pe planta-mamă, utilizarea de stoloni refrigeraţi, folosirea stolonilor crescuţi pe ghivece sau pe cuburi nutritive.

Repicarea stolonilor detaşaţi de planta-mamă se face în perioada 1 septembrie – 1 octombrie a anului premergător plantării în seră, la distanţa de 25 cm. În această perioadă de timp se aplică 3-4 fertilizări şi se efectuează tratamente fitosanitare. Stolonii refrigeraţi se plantează în câmp la începutul lunii iunie la distanţa de 25 cm.


Mai multe detalii despre combaterea daunatorilor la alti pomi fructiferi gasiti aici


Stolonii plantaţi în cuiburi din turbă, în cuburi nutritive sau în ghivece se menţin până toamna în aer liber. Ei se udă zilnic prin aspersiune şi se fertilizează de 4 ori cu îngrăşăminte complexe. Plantele din ghivece transplantându-se cu pământul din jurul lor au rădăcinile intacte şi nu stagnează din creştere după ce au fost replantate. Plantarea stolonilor în seră se face la sfârşitul lunii noiembrie, când plăntuţele se află în repaus şi au trecut printr-o perioadă răcoroasă. Înainte de plantare, solul din seră se fertilizează cu 30-40 t gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg fosfat de potasiu, 300 kg sulfat de magneziu. Toate aceste cantităţi se utilizează la un hectar. După fertilizare pământul se mobilizează cu sapă rotativă şi se dezinfectează prin injectare cu aburi supraîncălziţi.