La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc, luni, o nouă dezbatere privind reforma Politicii Agricole Comune 2014-2020

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, a participat luni, 06 decembrie 2010, la dezbaterea publică a proiectul privind reforma Politicii Agricole Comune după 2013, din perspectiva României.
Discuţiile au vizat Comunicarea Comisiei „PAC către 2020: a întâmpina provocările privind alimentaţia, resursele naturale şi utilizarea teritoriului”, opţiunile politice după 2013 şi poziţia României în ceea ce priveşte PAC.

Noua politică agricolă trebuie să răspundă principalelor provocări pe termen mediu şi lung reprezentate de siguranţa alimentară, schimbările climatice, depopularea rurală şi aşteptărilor tot mai mari ale consumatorilor în ceea ce priveşte calitatea alimentelor şi siguranţa acestora.

În privinţa riscurilor climatice, ministrul Tabără a subliniat că acestea „reprezintă un aspect foarte important care trebuie avut în vedere în negocierile privind viitoarea politică agricolă, în condiţiile în care variaţiile termice şi deficitul de umiditate afectează în grad mai mare culturile şi producţiile din România, comparativ cu alte state membre”.

Valeriu Tabără a reiterat poziţia României privind necesitatea unui buget consistent pentru agricultură şi dezvoltare rurală, continuarea unei politici agricole axate pe cei 2 piloni, distribuirea echitabilă a plăţilor directe între statele membre şi introducerea unei noi scheme pentru exploataţiile mici. El a adăugat, totodată, că „România nu consideră oportună propunerea Comisiei Europene de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari”.

În cadrul dezbaterilor, specialiştii MADR au subliniat că actualele linii politice ale Pilonului II trebuie menţinute în viitoarea PAC, iar implementarea acestora în România să se realizeze la nivel naţional. Participanţii au fost de acord că se impune modernizarea sistemului agricol românesc după modelul din vechile state membre, Germania fiind un bun exemplu în acest sens.

La dezbatere au participat reprezentanţi ai organizaţiilor şi federaţiilor sindicale şi ai patronatelor din agricultură, printre care AGROSTAR, LAPAR, Patronatul Viei şi Vinului – PNVV, Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România – AGCTR, Federaţia Agricultorilor „Fermierul”, ONG-uri precum WWF România etc.