Lipsa de informare a consumatorului, taxată la cumpărarea produselor alimentare tradiţionale

Susţinători ai mişcării Slow food, directorul Muzeului Ţăranului Român, Vintilă Mihăilescu, freelancer-ul în publicitate Florin Dumitrescu şi arhitectul Teodor Frolu au vorbit marţi seara, în mansarda librăriei Cărtureşti, la un pahar de ţuică tradiţională, despre produsele tradiţionale şi locale româneşti, dar şi despre mişcarea care se opune industrializării pieţei alimentare.
În opinia lui Mihăilescu, există o creştere exponenţială a cererii de produse tradiţionale, iar oferta începe să crească pe măsură, însă într-un mod haotic. "Tradiţia a devenit valoare adăugată- în momentul în care spui cu convingere despre un produs că este tradiţional, automat omul e dispus să plătească dublu. În ultima vreme, în România, a început să se simtă o reacţie la mâncarea standardizată, pe care eu o numesc obiect comestibil neidentificat sau mcdonald-izare", a explicat Mihăilescu.

Directorul Muzeului Ţăranului Român a subliniat că, în România, eticheta de tradiţional este "foarte generică", adăpostind produsele tradiţionale, locale, bio şi ecologice. Oamenii definesc produsele tradiţionale în diferite moduri - "ca la mama acasă", "cum făcea bunica", "ca în copilărie" sau "făcut în casă". "Avem acum şi o inventivitate în crearea tradiţiilor - a apărut brânza tradiţională de capră, deşi la noi nu s-a făcut nciodată decât brânză de oaie şi de vacă... Acum oamenii cumpără brânza de capră, întrebându-se cum de nu au ştiut până acum de această tradiţie românească", a adăugat Mihăilescu.

Un alt exemplu în susţinerea afirmaţiei directorului MŢR a fost adus de Florin Dumitrescu - tradiţionalul salam de Sibiu a fost la început produs la Sinaia, iar mai nou este produs la Salonta. "Chiar şi în cazul lanţurilor de fast food există acum o reacţie de preocupare pentru a mânca sănătos. Fast food-ul este o idee tradiţională, veche de când lumea, pe care o demonstrează chiar reclamele. Prima atestare scrisă a unei reclame este din Pompei, pentru un negustor de sandvişuri. Să ne aducem aminte la noi de Circurile Foamei, care au fost proiectate pentru a fi nişte fabrici de mâncare, unde lumea urma să vină să mănânce ca într-un fel de fast-food comunist. Sunt lucruri pe care le impune suprapopularea, nevoia de a hrăni cât mai mulţi oameni rapid", a explicat freelancer-ul în publicitate Florin Dumitrescu.

Teodor Frolu, ahitect, dar şi preşedinte al Grupului de Iniţiativă "Radu Anton Roman", care organizează Târgul Ţăranului în Capitală, consideră mişcarea slow food interesantă, deoarece nu vine doar ca o reacţie la fast food, ci şi ca o nevoie pe care o simţim în viaţa din ce în ce mai agitată. "Interesant e că a venit într-un moment foarte potrivit pentru România - această suprapunere a mişcării Slow food cu momentul redescoperirii produselor tradiţionale a fost o întâmplare benefică", spune Frolu.

Arhitectul a mai punctat că Slow food îşi propune să readucă valorile unui alt mod de viaţă, să înveţe cumpărătorul să facă diferenţa între un produs de calitate şi unul contrafăcut. "E o mare confuzie, în prezent, între produsele tradiţionale, cele locale, eco şi bio. Producătorii profită de necunoaşterea cumpărătorului. Există foarte multe produse industriale, care sunt bio, însă nu şi tradiţionale. Produsul tradiţional prin definiţie nu are cum să fie indstrial, pentru că nu îl poţi face în cantitate mare", este de părere Frolu.

Mişcarea Slow food, lansată în urmă cu aproximativ 20 de ani de Carlo Petrini, un italian supărat de uniformitatea şi monotonia ofertei de la fast-food, are milioane de adepţi în lume. Petrini a înteles că industrializarea tot mai accentuată a pieţei alimentare şi influenţa globalizantă a acestui proces conduc către standardizarea gusturilor şi anihilarea diversităţii a mii de feluri de mâncare.

Mişcarea este susţinută în România de organizatorii Târgului Ţăranului, care definesc evenimentul ca pe "un alt fel de piaţă", conectat la Slow food prin dorinţa de a reinventa plăcerea de a trăi la oraş, valorificând cultura rurală, de multe ori uitată sau ignorată, şi atrăgând atenţia oamenilor care trăiesc în metropole asupra locului de unde vine mâncarea şi a modului în care aceasta este preparată.

Târgul Ţăranului, o piaţă de mici producători unde consumatorii pot cumpăra produsele tradiţionale şi locale româneşti, preparate după vechi reţete, va fi deschis între 11 şi 13 decembrie, la Muzeul Ţăranului Român.