Marian Cioceanu, Asociaţia Bio-România: Viitoarea Politică Agricolă Comună şi Agricultura Ecologică

La începutul lunii Decembrie 2010 a avut loc la Bruxelles o întâlnire a Comisiei Europene cu principalii actori din Europa din sectorul agriculturii ecologice.
Aceştia au fost:

- Reprezentanţii celui mai mare sindicat European din agricultura europeană COPA & COGECA;
- Reprezentanţii IFOAM: Federaţia Europeană a Mişcărilor din Agricultura Ecologică;
- Reprezentanţii firmelor de certificare şi inspecţie în agricultura ecologică din Europa – EOCC;
- Reprezentanţii VIA CAMPESINA, mişcarea europeană care militează pentru păstrarea şi dezvoltarea fermei familiale europene, care reprezintă motorul agriculturii în Europa;
- Reprezentanţi ai procesatorilor din Agricultura Ecologică, ş.a.m.d.

România a fost reprezentată de către Preşedintele Asociaţiei Bio-România, ca membru al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, singurul reprezentant al fermierilor ecologici români la COPA&COGECA.

Întâlnirea a avut drept scop prezentarea principiilor viitoarei P. A. C. 2013-2020 şi preluarea propunerilor de la diferitele organizaţii europene de agricultură ecologică.

Concluzia întâlnirii a fost următoarea:

Agricultura europeană a viitorului exerciţiu bugetar va fi una mult mai verde decât în prezent.

Protejarea solului, apei freatice, conservarea reală a biodiversităţii, reducerea producerii gazelor cu efect de seră, stoparea depopulării satelor şi dezvoltarea rurală durabilă şi sustenabilă sunt obiective prioritare alături de necesitatea obţinerii de alimente de înaltă valoare nutritivă, sigure din punct de vedere al sănătăţii umane şi suficiente cantitativ.

Evident că toate aceste obiective sunt foarte dificil de realizat, însă clasa politică europeană, societatea civilă şi chiar fermierii recunosc necesitatea reformării modului de a practica agricultura.

Aceasta este partea plină a paharului; referitor la Agricultura Ecologică, nu s-a conturat o viziune clară din partea Comisiei, menționându-se necesitatea dezvoltării în continuare a acesteia şi atât.

Acest fapt negativ, a fost accentuat şi de poziţia unor ţări cu agricultură intensivă dezvoltată de a introduce în viitoarele reglementări europene privind agricultura ecologică reguli mult mai permisive faţă de cele actuale cum ar fi: cultivarea legumelor în sere pe substrat artificial, ecologic !!!

Altă aberaţie şi mult dezbătută în cadrul COPA&COGECA a fost mărirea densităţii găinilor ouătoare în adăpost şi chiar creşterea lor în adăposturi cu mai multe etaje, evident în sistemul agriculturii ecologice certificate.

Poziţia Asociaţiei Bio-România a fost foarte clară faţă de aceste propuneri: au fost respinse categoric, ca fiind incompatibile cu filosofia şi principiile agriculturii ecologice.

Poziţia noastră, care a fost susţinută de reprezentanţii multor organizaţii europene şi naţionale, este aceea că agricultura ecologică europeană trebuie să se dezvolte atât în ceea ce priveşte tehnologiile aplicate pentru obţinerea unor producţii din ce în ce mai mari cum s-a întâmplat în ultimii 30-40 de ani, dar rămânând în totalitate consecventă principiilor ei fundamentale: păstrarea echilibrului în ecosistem prin neutilizarea substanţelor chimice de sinteză, protejarea solului prin lucrări mecanice minime a solului, neulizarea îngrăşămintelor naturale în exces, protejarea şi refacerea calităţii pânzei de apă freatică, utilizarea perdelelor forestiere şi a culturilor verzi în zonele cultivate în sistem ecologic, asigurarea constantă a bunăstării animalelor, prevenirea îmbolnăvirii plantelor şi animalelor – acest principiu fiind fundamental în practicarea cu succes a acestui tip de agricultură, alături de trasabilitatea produselor agricole şi alimentare.

În domeniul procesării, ambalării şi comercializării produselor alimentare ecologice trebuie legiferată obligativitatea operatorilor de a aplica acele tehnologii de procesare care păstrează cât mai mult din principiile nutritive valoroase din materiile prime, dar şi utilizarea unor metode de conservare ecologică (frigul, căldură max. 80 de grade Celsius) şi ambalare cu materiale biodegradabile cu impact negativ redus asupra naturii.

Dacă astăzi Europa are un model de agricultură spre care să se îndrepte pentru a putea produce alimente sănătoase şi în acelaşi timp să protejeze şi natura se datorează unor fermieri cu viziune, temerari, care au înţeles că agricultura intensivă nu este o soluţie bună pe termen lung.

Marele Goethe spunea acum aproape 200 de ani, că dacă omul îşi va baza dezvoltarea pe principiul economic, materialist şi nu va predomina gândirea şi nu îşi va baza deciziile sale pe principiul Biologic, atunci omenirea va deveni un mare spital. Dacă ne uităm astăzi la nivelul de intensivizare a agriculturii unei ţări şi procentul de boli de nutriţie din acea ţară, constatăm cu regret că Goethe a avut dreptate.

În România, la începutul anilor ’80, în plin avânt de chimizare a agriculturii româneşti, trecând prin toată cenzura comunistă a vremii, cercetătorul în pedologie Petre Papacostea a reuşit să tipărească cartea „Agricultura Biologică”, în care prezenta riscul major al chimizării excesive a solului – distrugerea fertilităţii naturale a acestuia. Această catastrofă ecologică s-a produs deja în SUA şi în alte ţări care au practicat chimizarea intensivă a agriculturii.

Din fericire pentru pământul agricol românesc, consecinţele evenimentelor din Decembrie 1989 au ferit agricultura românească de acest pericol.

Astăzi, România are cel mai mare potenţial de dezvoltare a agriculturii ecologice din Europa. Depinde de noi toţi să valorificăm acest potenţial şi să nu îl lăsăm să se irosească.

Când spun că „depinde noi toţi” mă refer chiar la toţi, începând de la autorităţile statului care au datoria să negocieze cu U.E. ce este mai bine pentru acesta ţară şi pentru generaţia actuală dar mai ales pentru generaţiile viitoare.

Fermierii de toate mărimile şi din toate domeniile trebuie să conştientizeze şi să militeze pentru o agricultură care să aducă revitalizarea satului şi a ţăranului român, demn, responsabil şi păstrător al valorilor morale culturale tradiţionale ale naţiunii noastre.

Societatea civilă românească în ansamblul ei, Mass-media trebuie să ia atitudine şi să promoveze valoarea în toate domeniile.

Un rol major considerăm că revine mişcării de protecţie a consumatorilor din România care trebuie în primul rând să informeze consumatorii asupra consecinţelor reale ale fiecarui produs comercializat pe piaţa românească astfel încât aceştia să aleagă în cunoştinţă de cauza, iar prin alegerea BUNĂ pe care o fac, pentru sănătatea lor, cât şi pentru sănătatea mediului înconjurător să dea un vot produselor BUNE, care să prospere şi să oblige agenţii economici să producă ce este BUN pentru om şi natură.

Colaborarea dintre Asociaţia Bio-România şi A.N.P.C.P.P.S.R. s-a concretizat în elaborarea Proiectului Ecologic Românesc – ” o9atitudine BIO”-, care reuneşte motto-urile celor două asociaţii: „Să trăim Bio” şi „O 9 atitudine”!

România are o şansă istorică în noul context European: valorificarea potenţialului agriculturii ecologice şi a turismului ecologic.

Este darul lui Dumnezeu pentru noi cei care trăim pe acest pământ şi nu avem voie să îl dispreţuim.

Sper că naţiunea română va reuşi să aibă grijă de aceste daruri minunate, unice în Europa şi să ne folosim de ele că să TRĂIM BINE, noi şi copiii noştri!

Marian Cioceanu
Preşedinte Asociaţia Bio-România