Numită ştiinţific Melissa officinalis, de unde şi denumirea de melisă, roiniţa este o plantă perenă, cu aspect tufos şi miros plăcut de lămîie. Mai este numită şi iarba roilor sau floarea stupilor.
În scopuri medicinale, de la roiniţă se folosesc doar frunzele. Se recoltează începînd din al doilea an, cîte 2-3 recolte pe an, din iunie pînă în luna noiembrie. Uscarea se face la umbră sau camere bine aerisite, evitîndu-se soarele. Datorită principiilor active conţinute (ulei volatil, tanin, acid cafeic şi principii amare), roiniţa este o plantă cu foarte bune proprietăţi bacteriostatice şi antiseptice. Are şi o foarte puternică acţiune carminativă, calmînd spasmele stomacale şi intestinale, fiind recomandată pentru calmarea colicilor, atît la adulţi, cît şi la copii. Calmează stările nervoase şi ameliorează senzaţiile de vomă la femeile gravide. Măreşte secreţiile gastrice, tonifică stomacul şi înlesneşte digestia. Ceaiul de roiniţă mai este indicat în dischinezii biliare, colite cronice şi anorexie (lipsa poftei de mîncare).
Conform profesorului Ion Minteanschi, in tara noastra roinita infloreste din iunie pana in august. Florile au o culoare alba, alb - galbuie sau alb - liliachie si cu un miros de lamaie. Cercetarile stiintifice privind melisa incep in secolul al XVI-lea, cand apare pe piata “apa de melisa”, iar in anul 1582, la Frankfurt pe Main, s-a obtinut uleiul de melisa (Oleum melissae).
Cercetarile ulterioare evidentiaza faptul ca aceasta planta, in afara de uleiurile eterice, mai contine urmatoarele substante: citralul (o aldehida nesaturata din clasa terpenelor, ce prezinta o izomerie geometrica), citronelolul (un alcool nesaturat), taninuri, rasini, saponine, acidul succinic, cafeic, vitamina C (pana la 15 la suta, din substanta uscata), geraniol si un principiu amar.
Datorita substantelor mai sus amintite, melisa are urmatoarele proprietati: antispastice (diminueaza contractiile), carminativa (calmeaza durerile abdominale si expulzeaza gazele din intestin), coleretice (mareste si excita secretiile biliare), eupeptice (regleaza digestia stomacului), tonice, sedative.
Se administreaza sub forma de infuzie 1% si se bea circa 250 ml (1/4 l) de ceai pe zi, in special, dupa masa.
Intra in compozitia ceaiurilor laxative si anticolitice.
Apicultorii folosesc melisa la prinderea roiurilor si dezinfectarea stupilor.
În scopuri medicinale, de la roiniţă se folosesc doar frunzele. Se recoltează începînd din al doilea an, cîte 2-3 recolte pe an, din iunie pînă în luna noiembrie. Uscarea se face la umbră sau camere bine aerisite, evitîndu-se soarele. Datorită principiilor active conţinute (ulei volatil, tanin, acid cafeic şi principii amare), roiniţa este o plantă cu foarte bune proprietăţi bacteriostatice şi antiseptice. Are şi o foarte puternică acţiune carminativă, calmînd spasmele stomacale şi intestinale, fiind recomandată pentru calmarea colicilor, atît la adulţi, cît şi la copii. Calmează stările nervoase şi ameliorează senzaţiile de vomă la femeile gravide. Măreşte secreţiile gastrice, tonifică stomacul şi înlesneşte digestia. Ceaiul de roiniţă mai este indicat în dischinezii biliare, colite cronice şi anorexie (lipsa poftei de mîncare).
Conform profesorului Ion Minteanschi, in tara noastra roinita infloreste din iunie pana in august. Florile au o culoare alba, alb - galbuie sau alb - liliachie si cu un miros de lamaie. Cercetarile stiintifice privind melisa incep in secolul al XVI-lea, cand apare pe piata “apa de melisa”, iar in anul 1582, la Frankfurt pe Main, s-a obtinut uleiul de melisa (Oleum melissae).
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Propriul meu plan de afaceri
Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai planuri de afaceri standard Esti o persoana dinamica Profita de Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai 7 modele practice de planuri de afacere cu care obtii mai usor finantari si chiar fonduri europene la mai putin de 100 de lei Stick-ul "Propriul meu plan de...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Cercetarile ulterioare evidentiaza faptul ca aceasta planta, in afara de uleiurile eterice, mai contine urmatoarele substante: citralul (o aldehida nesaturata din clasa terpenelor, ce prezinta o izomerie geometrica), citronelolul (un alcool nesaturat), taninuri, rasini, saponine, acidul succinic, cafeic, vitamina C (pana la 15 la suta, din substanta uscata), geraniol si un principiu amar.
Datorita substantelor mai sus amintite, melisa are urmatoarele proprietati: antispastice (diminueaza contractiile), carminativa (calmeaza durerile abdominale si expulzeaza gazele din intestin), coleretice (mareste si excita secretiile biliare), eupeptice (regleaza digestia stomacului), tonice, sedative.
Se administreaza sub forma de infuzie 1% si se bea circa 250 ml (1/4 l) de ceai pe zi, in special, dupa masa.
Intra in compozitia ceaiurilor laxative si anticolitice.
Apicultorii folosesc melisa la prinderea roiurilor si dezinfectarea stupilor.
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 4.25 din 2 voturi
Urmareste-ne pe Google News