Planul de rotatie a culturilor

Rotatia culturilor este o practica agricola care consta in cultivarea periodica a anumitor specii agricole, intr-o ordine bine determinata, astfel incat resursele solului sa se epuizeze cat mai putin iar riscul de aparitie a bolilor si daunatorilor sa fie minim.

Despre sol si componentele s​ale

O definitie des intalnita a solului suna asa (reprodusa dintr-un document al Institutului pentru Pedologie si Agrochimie): stratul superficial al litosferei, care sub actiunea mai multor factori a acumulat treptat caracteristicile specifice fertilitatii, fiind astfel capabil sa intretina viata plantelor superioare.

Materia organica

- humusul (care rezulta din material organic, in special vegetal, in curs de descompunere si este alcatuit mai ales din polifenili de tipul acizilor humici, fulvici si humici);

- glomalina, o glicoproteina complexa, hidrofoba, inalt rezistenta la biodegradare, cu caracteristici adezive, rizodepusa in sol de plantele active fotosintetic (prin exsudatele radiculare, si in special prin exsudatele radiculare ale simbiozelor plantelor cu ciupercile producatoare de micorize / ciuperci AM).

Caracteristicile plantelor cultivate, in raport cu factorul sol

Leguminoasele anuale au un rol important in ameliorarea terenurilor fiindca imbogatesc solul in azot fixat biologic (datorita simbiozelor fixatore de azot pe care le formeaza). Acestea elibereaza terenul devreme care poate fi pregatit din timp pentru semanaturile de toamna. Din grupa leguminoaselor anuale fac parte: mazarea, fasolea, soia, lintea, nautul, lupinul, bobul, mazarichea, latirul si fasolita.

Regula: Se cultiva dupa cereale paioase si dupa prasitoare. Sunt foarte bune premergatoare pentru cereale paioase de toamna si mai ales pentru grau. Reduc rezerva de agenti de daunare si favorizeaza dezvoltarea in culturile ulterioare a unor plante viguroase, cu un sistem propriu de aparare impotriva atacului de boli si daunatori bine dezvoltat.

Prasitoarele au un rol benefic asupra solurilor prin aratura adanca (caracteristica agrotehnica la prasitoare), prin nivelul ridicat al rizodepunerii de glomalina prin exsudatele radiculare (prasitoarele sunt plante eficiente din punct de vedere fotosintetic) si prin efectul prasilelor, care elimina o mare parte din rezerva biologica de agenti daunatori (buruieni si insecte).

Regula: Prasitoarele se pot cultiva dupa leguminoase perene si indeosebi dupa cereale paioase.

Cerealele paioase prezinta rizodepunere semnificativa, favorizand dezvoltarea materiei organice a solului formate de plantele active fotosintetic, dar tind sa nu contribuie la refacerea humusului pentru ca resturile vegetale sunt ridicate din camp. Agrotehnica specifica la paioase recomanda folosirea ingrasamintelor si amelioratorilor de sol.

Cerealele paioase favorizeaza aparitia unor buruieni care necesita erbicide sulfonil-ureice. Cerealele de toamna cer premergatoare timpurii, au nevoie de apa in sol pentru a germina si de mult azot disponibil in sol pentru crestere si dezvoltare. Ele elibereaza devreme terenul si sunt premergatoare bune din acest punct de vedere.

Regula: Cele mai bune productii se obtin daca au fost semanate dupa leguminoase anuale. Cerealele de primavara se cultiva adesea dupa prasitoare, dar reusesc si dupa cereale de toamna.

Plantele tehnice se cultiva dupa cereale paioase si plante prasitoare si sunt bune premergatoare pentru culturi de primavara. Unele plante tehnice, precum rapita sau mustarul, reduc populatia de agenti de daunare (microorganisme fitopatogene din sol, insecte daunatoare) datorita glucozinolatilor produsi in cantitate mare.

Totusi, aceste plante au si un efect daunator asupra materiei organice din sol, avand o translocare redusa a carbonului fotosintetizat in exsudate radiculare (inclusiv datorita faptului ca nu formeaza simbioze cu ciupercile producatoare de micorize).

Leguminoasele perene precum lucerna, trifoiul, spaceta si ghizdeiul se cultiva dupa prasitoare si cereale paioase. Au un rol important in ameliorarea terenurilor fiindca imbogatesc solul in azot fixat biologic (datorita simbiozelor fixatore de azot pe care le formeaza).

Cand se cultiva in amestec cu graminee perene (borceaguri) au un rol benefic si asupra materiei organice formata din exsudatele radiculare ale plantelor active fotosintetic.

Rotatia culturilor influenteaza direct protectia plantelor. Diferitele practici agricole asociate rotatiei culturilor agricole influenteaza rezerva de agenti de daunare – de ex. la cereale aratura de toamna influenteaza direct nivelul atacului la plosnitele, afidele si carabuseii cerealelor sau a fitopatogenilor ce se instaleaza pe organele verzi.

Influenta culturilor premergatoare in cadrul rotatiei si a amplasarii culturilor in cadrul asolamentelor este pozitiva pentru ca monocultura favorizeaza speciile de organisme daunatoare specializate.

Totusi, uneori in monocultura de lunga durata se constata o reducere a nivelului de atac al acestei specii, reducere datorata dezvoltarii entomofagilor, antagonistilor sau hiperparazitilor specifici.