România nu numai că nu e capabilă să absoarbă fonduri europene, dar plăteste de la bugetul de stat proiectele SAPARD a căror finanţare a fost blocată

România este în pericol să piardă finanţări europene de aproximativ 300 de milioane de euro în cadrul programului SAPARD, sumă care va fi acoperită integral de la bugetul de stat în situaţia în care Comisia Europeană redirecţionează fondurile către un alt stat membru. Si asa se va întâmpla dacă actuala echipă de la Agricultură nu va convinge Bruxelles-ul că a remediat deficienţele care au dus la suspendarea, în iunie 2008, a finanţării proiectelor SAPARD.
Controlul experţilor europeni la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP) de la jumătatea anului trecut (desfăsurat între 3 si 13 iunie), care ar fi trebuit să fie doar o rutină, a dus la suspendarea finanţărilor acordate României în cadrul programului SAPARD. Măsura a fost propusă comisarilor europeni după ce auditul experţilor a identificat deficienţe importante în sistemul de management si control al APDRP. În faţa acestor recomandări, Executivul UE a cerut României să rezolve problemele, prin implementarea unui plan de acţiuni, si a pus condiţia reluării decontării cheltuielilor numai după ce un auditor independent confirma că deficienţele semnalate în raport erau înlăturate.

Obligat să-si pună cenusă-n cap, ministrul agriculturii de atunci, Dacian Ciolos, a admis că nu s-a implicat suficient în supervizarea activităţii APDRP, nu înainte să arunce cateva săgeţi către Direcţia Antifraudă si Control din APDRP si Direcţia de Audit, care ar fi trebuit să se autosesizeze în privinţa problemelor si nu să astepte semnalarea lor de către Comisie.

Sub povara pierderii unor finanţări imediate de 28,3 milioane de euro si cu perspectiva de a bloca proiecte în valoare totală de 300 de milioane de euro, Dacian Ciolos a promis comisarilor europeni că managementul si organizarea APDRP vor fi „ameliorate“, fixând ca termen de finalizare a planului de acţiuni data de 31 iulie, elementele acestuia urmând să fie implementate până cel mai târziu la 31 august. Însă promisiunile făcute de fostul ministru al agriculturii nu s-au materializat.

Planul de acţiune a fost considerat o glumă proastă de Comisia Europeană si, în consecinţă, nu a fost luat în seamă. Dar autorităţile române au forţat nota si, în septembrie 2008, au declarat că vor relua plăţile în SAPARD. Lucru care s-a si întâmplat, la începutul lui octombrie, autorităţile anunţând reluarea plăţilor pentru circa 600 de proiecte, în valoare de 72 de milioane de euro. Însă banii nu au venit de la Bruxelles, cum ar fi fost normal, ci au fost disponibilizaţi de la bugetul de stat, din Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor. Măsură care însă a fost prezentată ca fiind luată în urma discuţiilor favorabile avute de oficialii români cu cei europeni pe marginea planului cerut de Comisie, care promiseseră reluarea plăţilor.

Citeste mai mult in Saptamana Financiara