În România, deşi agricultura ecologică a cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, suprafeţele cultivate în sistemul bio reprezintă doar aproximativ 1,5 % din suprafaţa agricolă a ţării.
În anul 2008, terenurile astfel cultivate au fost de 220.000 de hectare, potrivit Teodorei Aldescu, consilier în Compartimentul Agricultură ecologică din cadrul MADR.
Aceasta spune că regiunea cu cea mai întinsă suprafaţă cultivată în sistem ecologic este Bucovina, iar judeţul cel mai “verde” din acest punct de vedere este Suceava.
Din cele 220.000 de hectare, 1.200 aparţin lui Aurel Petruş, inginer agronom din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Călăraşi, care practică agricultura ecologică din 2000, beneficiind în acel an de un proiect finanţat de guvernul olandez.
Atunci a făcut conversia la agricultura ecologică, deşi din 1994, când a luat fiinţă ferma, practica agricultură în sistem convenţional.
Patru ferme şi 15 angajaţi
“Trecerea către acest tip de agricultură nu este uşoară, iar durata conversiei poate să fie de unu, chiar de doi ani”, spune Aurel Petruş.
La ora actuală cele 1.200 de hectare pe care le deţine sunt împărţite în patru ferme la care lucrează cu 15 oameni. Aurel Petruş cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre, plante medicinale şi, începând din 2008, lucernă.
Cea mai mare parte din producţie însă merge către export, România ducând lipsă în primul rând de procesatori, dar şi de o piaţă bine pusă la punct.
Fermierii vor subvenţii mai mari din partea statului
Lipsa procesatorilor l-a determiant pe fermierul din Călăraşi să vândă producţia agricolă ecologică pe piaţa externă.
“De exemplu, orzoaica a plecat în Germania la o fabrică de bere pentru ca nemţii să o folosească la producerea berii ecologice. Există deci un astfel de produs în Germania”, spune Aurel Petruş.
Citeste mai mult in Adevarul
În anul 2008, terenurile astfel cultivate au fost de 220.000 de hectare, potrivit Teodorei Aldescu, consilier în Compartimentul Agricultură ecologică din cadrul MADR.
Aceasta spune că regiunea cu cea mai întinsă suprafaţă cultivată în sistem ecologic este Bucovina, iar judeţul cel mai “verde” din acest punct de vedere este Suceava.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Afacere la cheie cu flori in ghiveci
Aveti un teren de 100 mp Puteti castiga fara efort 30 000 de euro an cultivand si comercializand FLORI IN GHIVECI Florile in ghiveci castiga din ce in ce mai mult teren Motivul este usor de intuit – florile in ghiveci rezista un timp mai indelungat – si acesta este un aspect care conteaza enorm mai ales daca este...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Din cele 220.000 de hectare, 1.200 aparţin lui Aurel Petruş, inginer agronom din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Călăraşi, care practică agricultura ecologică din 2000, beneficiind în acel an de un proiect finanţat de guvernul olandez.
Atunci a făcut conversia la agricultura ecologică, deşi din 1994, când a luat fiinţă ferma, practica agricultură în sistem convenţional.
Patru ferme şi 15 angajaţi
“Trecerea către acest tip de agricultură nu este uşoară, iar durata conversiei poate să fie de unu, chiar de doi ani”, spune Aurel Petruş.
La ora actuală cele 1.200 de hectare pe care le deţine sunt împărţite în patru ferme la care lucrează cu 15 oameni. Aurel Petruş cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre, plante medicinale şi, începând din 2008, lucernă.
Cea mai mare parte din producţie însă merge către export, România ducând lipsă în primul rând de procesatori, dar şi de o piaţă bine pusă la punct.
Fermierii vor subvenţii mai mari din partea statului
Lipsa procesatorilor l-a determiant pe fermierul din Călăraşi să vândă producţia agricolă ecologică pe piaţa externă.
“De exemplu, orzoaica a plecat în Germania la o fabrică de bere pentru ca nemţii să o folosească la producerea berii ecologice. Există deci un astfel de produs în Germania”, spune Aurel Petruş.
Citeste mai mult in Adevarul
Autor: AgroRomania.ro
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
