Taranii romani au protestat la Bruxelles. Care sunt revendicarile?

Sute de protestatari din tarile europene au participat, miercuri, la Bruxelles, la Marsul pentru hrana buna, un eveniment care doreste sa araga atentia asupra agriculturii traditionale care, spun organizatorii, poate hrani omenirea. Micii fermieri prezenti la manifestatie au cerut in special o politica de dezvoltare rurala indreptata mai mult catre ei si mai putin catre marile corporatii, interzicerea cultivarii organismelor modificate genetic, preturi echitabile si securitate alimentara.

La Bruxelles au fost prezenti si reprezentantii fermierilor traditionali din Romania. Potrivit acestora, "taranii din Romania sunt puterea ei cea mai mare, nu o raspundere care trage Romania in jos. Putem fi o tara de tarani dar si un stat european modern. Politicile agricole trebuie sa se bazeze pe punerea taranilor la baza lantului alimentar, construind o economie rurala puternica si vibranta. Politicile care acum elimina taranii de pe piata trebuie sa fie inlocuite cu politici care ii plaseaza in centrul actiunii".

Ei au cerut Guvernului stabilitate si o viziune pe termen lung in agricultura.

"Romania este azi o tara fara viziune agricola. Pe masura ce tara noastra si-a deschis pietele agricole pentru straini, autoritatile din Romania nu mai au o directie coerenta fata de viitorul agriculturii, al taranilor, al consumatorilor. Fiecare nou ministru al agriculturii restructureaza ministerul si creaza in permanenta noi legi si regulamente, in favoarea marilor companii. Acest lucru creeaza nesiguranta in randul taranilor si genereaza iresponsabilitate in randul autoritatilor care trebuie sa implementeze legile. Vrem responsabilitate", spun protestatarii.

Punctual, alte revendicari ale agricultorilor au fost:

1. Impiedicarea vanzarii terenurilor agricole catre straini.

Oprirea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole romanesti - Land Grabbing. In momentul de fata, in jur de 9% din terenurile agricole romanesti sunt detinute de catre straini. Oficialii continua sa incurajeze investitiile straine ca fiind cheia pentru viitorul agriculturii romanesti. Acesti investitori nu construiesc o infrastructura care va ajuta Romania pe termen lung, ei utilizeaza terenurile noastre ieftine pentru a trimite materia prima in strainatate unde sa fie transformata in produse finite ce vor fi vandute in alta parte. Vrem restrictii impotriva acapararii fara limita a terenurilor de catre marii exploatatori agricoli.

2. O politica de dezvoltare rurala eficienta.

Fara o dezvoltare rurala eficienta, Romania nu poate beneficia cu adevarat de locul pe piata comuna europeana si este de datoria autoritatilor romane sa se asigure ca se intampla acest lucru, prin urmatoarele prioritati:

- Sisteme de ocuparea fortei de munca rurale: sprijin pentru industriile de prelucrare la scara redusa,
- Suport pentru marketing direct si sisteme alimentare locale si diversificarea economiei locale,
- Revitalizarea serviciilor publice de piete permanente/volante din centrele (nu de la marginea) oraselor in conditii avantajoase pentru micii producatori,
- Dezvoltarea serviciilor rurale publice,
- Accent mai mare pe Grupurile de Actiune Locala - GAL. Grupurile nou-create de actiune locala ar putea fi piatra de temelie a viitorului dezvoltarii agriculturii romanesti, si trebuie sa li se acorde maxima atentie.

3. Informarea cetatenilor si transparenta.

Numarul taranilor informati si educati despre masurile de sustinere disponibile si despre eventualele dezbateri in care pot contribui cu propuneri proprii este infim. Vrem ca autoritatile sa depuna eforturi reale pentru a remedia aceasta situatie dezastruoasa.

4. Preturi echitabile.

Cea mai mare parte a veniturilor agricultorilor ar trebui sa fie generate de preturile corecte de pe piata, platite pentru productia agricola si nu din subventii, asa cum se intampla acum. Acesta este un pas necesar pentru a asigura viitorul pe termen lung a fermelor mici. Pentru a dobandi preturi agricole corecte si stabile, solicitam:

- Impunerea unei limite privind sumele maxime pe care le pot primi fermele industriale prin subventii,
- Evitate importurile cu pret inferior (de dumping) fata de costurile de productie de pe piata interna, care fac astfel concurenta neloaiala produselor agricole de pe piata interna,
- Sa fie inlaturata progresiv supra-intensificarea productiei,
- Management de aprovizionare si instrumente de reglementare a pietei, pentru a evita excedente/deficite structurale, declansand volatilitatea preturilor,
- Sprijinirea sistemelor publice de catering (cantine etc.) in aprovizionarea din productia locala sezoniera / ecologica, ce asigura produse alimentare locale de calitate, cu valoare nutritiva ridicata,
- Platile directe/subventiile trebuie sa includa ca si criteriu numarul de persoane active la ferma; fermele mici creaza mai multe locuri de munca decat marile ferme industriale,
- Platile directe pe venit trebuie sa fie orientate spre agricultura durabila la scara redusa, cu accent pe a) ferme din zonele mai putin favorizate din cauza costurilor de productie mai mari si b) ferme de mici dimensiuni, care sunt in imposibilitatea de a produce suficient pentru ca fermierul sa-si poata castiga traiul din vinderea pe piata a produselor, dar al caror rol multifunctional in mediul rural are o contributie importanta.

5. Securitate Alimentara in Romania.

Piata comuna pentru produsele agricole din Europa a inlaturat taxele de import si export si a facut mai usor pentru Romania sa importe alimente. Nu este un motiv pentru care Romania ar trebui sa renunte la construirea infrastructurii pentru produsele alimentare proprii. Alimentele locale sunt mai sanatoase, consuma mai putina energie si resurse pana ajung la consumator si joaca un rol important in sprijinirea comunitatilor locale. Romania, o tara agricola atat de bogata, importa, in prezent, peste jumatate din produsele alimentare, din afara granitelor sale. Aceasta nu este o tara sigura din punct de vedere alimentar, producatorii locali nu sunt sprijiniti de infrastructura, iar aceasta problema trebuie sa fie un punct central pentru reforma. Reglementarea este necesara pentru a opri speculatiile privind produsele alimentare pe pietele de marfuri.

6. Interzicerea organismelor modificate genetic.

Culturile modificate genetic sunt create pentru profitul Monsanto si a catorva mari companii. Aceste culturi prezinta probleme economice, de mediu si de sanatate umana si animala, punand in pericol insasi existenta agriculturii ecologice si traditionale. Autoritatile permit comercializarea produselor modificate genetic fara a fi etichetate, incalcand dreptul la alegere a peste 70% dintre consumatorii romani care nu doresc sa consume organisme modificate genetic. Ultimii 2 ministrii ai agriculturii au fost anterior angajati ai companiei Monsanto. Nu mai vrem ca Monsanto sa ne reprezinte. Vrem interzicerea organismelor modificate genetic.

7. Favorizarea semintelor traditionale si diversitatea speciilor de animale domestice.

Utilizarea libera a semintelor traditionale este un drept fundamental al taranilor de pretutindeni. Este interzisa in prezent de facto comercializarea semintelor traditionale si a produselor care provin din acestea. Vrem crearea unui catalog national alternativ, fara patentare, pentru recunoasterea si inregistrarea semintelor traditionale.