Tehnologia de cultivare a orzului

Orzul de toamna realizeaza productii mari dupa premergatoarele cu caracter fitoameliorator, precum mazarea, borceagul de toamna, borceagul de primavara, fasolea, rapita de toamna, rapita de primavara, serlaiul, ierburile perene (lucerna, sparceta etc.), considerate premergatoare foarte bune; cartoful timpuriu, soia (soiuri timpurii), porumbul pentru boabe (hibrizi timpurii), considerate premergatoare bune; dupa sfecla furajera, sfecla-de-zahar (recoltata pana la 20-25 septembrie), floarea-soarelui (hibrizi timpurii) etc., considerate premergatoare potrivite.

Orzul de toamna poate fi cultivat si in cultura repetata, intr-un lant de premergatoare foarte bune sau bune. Orzoaica de primavara se seamana dupa porumbul pentru boabe si dupa sfecla pentru zahar. La randul lor, orzul de toamna si orzoaica sunt bune premergatoare pentru culturile de primavara, deoarece parasesc cel mai devreme terenul; dupa recoltarea lor pot fi cultivate culturi succesive.

Orzul si orzoaica pot fi folosite si in calitate de culturi protectoare pentru lucerna. Fertilizarea se efectueaza ca la graul comun de toamna. Lucrarea solului.

Se recomanda ca lucrarea de baza a solului sa se realizeze superficial, fara a utiliza plugul, cu ajutorul dezmiristitorului sau grapei grele cu discuri BDT-7. Metoda trebuie aplicata in anii secetosi, dupa toate premergatoarele, inclusiv dupa cele care parasesc terenul devreme. In anii cu umiditate suficienta, premergatoarele cu un termen timpuriu de recoltare se pregatesc printr-o aratura cu rasturnarea brazdei, la 20-22 cm, sau o aratura fara rasturnarea brazdei, la 14-16 cm, in functie de conditiile pedoclimatice.

Orzoaica de primavara se amplaseaza, in majoritatea cazurilor, dupa porumb, sfecla pentru zahar etc.; lucrarea de baza a solului se efectueaza prin metoda araturii de toamna tarzie, care include discuirea in 1-2 directii si aratura cu rasturnarea brazdei la o adancime de 20-22 sau 23-25 cm. Inainte de semanat, se efectueaza cultivatia, la adancimea incorporarii semintelor (4-5 cm), creand un pat germinativ uniform.

Semintele sunt pregatite pentru semanat prin urmatoarele procedee: sortarea si selectarea semintelor cu MMB mai mare de 40 g (pentru orz de toamna) si cu MMB mai mare de 45 g (pentru orzoaica de primavara); determinarea puritatii si capacitatii germinative, care trebuie sa corespunda standardelor clasei I a calitatii; incrustarea semintelor strict inainte de semanat.

Epoca de semanat trebuie sa asigure orzului de toamna o durata de vegetatie de 30-35 de zile si intrarea in criptovegetatie la faza de infratire; pentru orzoaica de primavara, perioada optima de semanat este primavara timpurie. Epoca optima de semanat pentru orzul de toamna se incadreaza in limitele 20 septembrie –10 octombrie.

Semanatul mai devreme sau mai tarziu are aceleasi dezavantaje ca si la grau: rarirea semanaturilor pe parcursul vegetatiei de toamna, a criptovegetatiei si la desprimavarare. Pentru orzoaica, epoca optima coincide cu maturitatea fizica a solului. Desimea optima de semanat (pentru orzul de toamna si orzoaica) reprezinta 400-450 de boabe germinabile /m2, astfel incat sa rezulte 600-800 de spice/m2 pentru orz si 450-600 de spice/m2 pentru orzoaica de primavara.

Acestor densitati le corespunde o cantitate de seminte de 176-220 kg – in cazul orzului de toamna (MMB – 40 g, valoarea utila 90%) si 200-220 kg – in cazul orzoaicei de primavara (MMB – 45 g, valoarea utila 90%). In conditiile secetoase, cand in stratul de 0-10 cm, in perioada optima, se acumuleaza cantitati insuficiente de apa, semanatul se efectueaza mai tarziu, la 15-20 octombrie, iar desimea se majoreaza cu 15-25%, adica un supliment de 60- 100 seminte germinabile /m2; asemenea semanaturi intra in iarna neinfratite.

Metoda de semanat. Orzul de toamna si orzoaica de primavara se seamana in randuri dese, compact, cu semanatori utilizate si la semanatul graului; distanta dintre randuri trebuie sa constituie 7,5-15 cm; adancimea incorporarii semintelor, in functie de textura fizica si umiditatea solului.

In linii mari, orzul de toamna si orzoaica suporta aceleasi lucrari de ingrijire ca si graul comun de toamna, cu unele deosebiri determinate de particularitatile biologice. Un element obligatoriu, important si cu eficienta economica este tavalugirea concomitent cu semanatul sau imediat dupa semanat, deoarece orzul de toamna are germinare bipolara si, la o adancime mai mica de incorporare a semintelor, la 4-5 cm, amplasat dupa premergatoarele care parasesc terenul mai tarziu, este predispus la „descaltarea” plantelor dupa iernare.

Controlul periodic al culturii in timpul iernii este important, deoarece orzul manifesta sensibilitate la ger. Din aceste considerente, este extrem de importanta si retinerea zapezii.

Dupa topirea zapezilor, pe solele semanate cu orz de toamna se intind pe diagonala, in 3-4 locuri, pelicule de polietilena cu suprafata de 1 m2. Sub pelicula se formeaza o microclima (efect de sera) si plantele incep sa vegeteze cu 8-10 zile mai devreme; in baza acestui procedeu se poate decide daca este necesara sau nu hrana suplimentara, completarea sau reinsamantarea semanaturilor.

Aceste elemente tehnologice asigura majorarea productiei orzului de toamna, dar sunt dependente de perioada (sau vremea) regenerarii de primavara (VRP), care integreaza actiunea factorilor cosmici (lumina, caldura) in procesul de ingrijire de primavara. VRP creeaza conditii corespunzatoare de lumina si caldura pentru plantele care regenereaza primavara si depind mai mult de inaltimea soarelui decat de variatia conditiilor climaterice.

Conventional, VRP se imparte in 2 categorii: VRP timpurie – plantele cerealelor de toamna, inclusiv ale orzului de toamna, se dezvolta la o pozitie joasa a soarelui fata de orizont, independent de latitudinea geografica a solului, in conditii de zi scurta si radiatie solara joasa (305-420 cal/cm2) in diurna, in spectrul careia razele infrarosii predomina asupra celor violete.

In anii cu VRP timpurie se intensifica procesele de regenerare, accelerare a infratirii si a proceselor de crestere si acumulare a substantelor organice, umbrirea reciproca, tendinta de polignire. In aceste conditii se realizeaza productii mari, dar de calitate inferioara.

VRP tarzie (se exclud perioada de lunga durata a cresterii plantelor, pozitia joasa a soarelui fata de orizont si timpul racoros) asigura trecerea brusca la temperaturi mari: plantele isi incep vegetatia in conditii de zi lunga, la o inaltime mare a soarelui fata de orizont, la o radiatie solara intensiva (530-684 cal/cm2) in diurna, in spectrul careia razele ultraviolete predomina asupra celor infrarosii.

In anii cu VRP tarzie, dimpotriva, plantele se inradacineaza si infratesc slab; se accelereaza procesele de formare a organelor reproductive; substanta organica se acumuleaza in cantitati mai mici. In aceste conditii, semanaturile raman rare, cu talie joasa, productia scade cantitativ si creste calitativ.

In unele cazuri, cand orzul de toamna si orzoaica se amplaseaza dupa premer- gatoarele care parasesc devreme solele (ierburi perene, ogor ocupat, leguminoase pentru boabe etc.), cand semanatul se efectueaza in epoca optima si in conditii climaterice favorabile, apare riscul polignirii. In aceste situatii, la faza de infratire, se recomanda utilizarea retardantilor.