Internetul ca factor de dezvoltare a agriculturii judetului Sibiu

Bioproduct.ro - internetul, factor, dezvoltare, agriculturii, judetului, sibiu, agricultura, dezvoltarea rurala, swot, dadr, judetul

Un studiu al Bancii Mondiale publicat anul trecut (in 2005 - n.a.) arata ca realizarea unui sector agricol mai competitiv si eficient este probabil cea mai importanta sarcina atat in cadrul pregatirilor pentru aderarea la UE, cat si pentru a beneficia de avantajele integrarii pe piata comuna a produselor agricole din UE. Aceasta reprezinta o sarcina complexa pentru care vor fi necesare actiuni pe mai multe fronturi.

Judetul Sibiu. Date generale
Din suprafata totala a judetului de 543.248 ha, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole cu 306.637 ha (56,5%), 186.748 ha (34,2%) padurile si alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, si 9,2% terenuri neagricole si terenuri cu alte categorii de folosinta. Din suprafata agricola, 59,5%, o reprezinta suprafetele ocupate cu pasuni 106.925 ha si fanete 75.400, 37,9% suprafetele arabile cu 116.269 ha, livezi si pepiniere pomicole 5.285 ha (1,7%), vii si pepiniere viticole 2.759 ha (0,9%).

Retele de comunicatii date si Internet
In telecomunicatii se remarca un proces alert de modernizare datorita expansiunii tehnicii avansate in telefonia cu fir si a cresterii gradului de acoperire prin telefonia mobila. Modernizarea acestui sector va continua si in viitor prin actiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea retelelor digitale si prin dezvoltarea in ritm rapid a telefoniei mobile si a comunicatiilor prin posta electronica

Gradul de digitalizare al telefoniei este in judetul Sibiu de 70%, iar pana la finele anului 2001 s-au rezolvat aproape toate solicitarile de instalare de posturi telefonice din mediul urban si din localitatile unde s-au efectuat aceste lucrari.

Modernizarea sistemului de telefonie si asigurarea serviciilor de specialitate in localitati cu peste 1000 de locuitori situeaza judetul Sibiu pe primul loc din tara, dupa municipiul Bucuresti, ca numar de abonamente telefonice la 100 de gospodarii (78) si ca numar de abonati particulari la 1000 de locuitori (260). La ora actuala o serie de localitati dispun de centrale telefonice si echipamente digitale si s-au creat conditiile tehnice necesare conectarii la internet a scolilor si primariilor din localitatile in care s-au instalat aceste centrale digitale.

Tabelul 1. Evolutia numarului abonatilor la reteaua de telefonie fixa

Perioada	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003
Abonamente telefonice la retea fixa	91272	100090	101151	101953	107087	109126	109126
Posturi telefonice fixe	111597	123941	120621	120239	125630	126632	126145

In ceea ce priveste piata internet providerilor, aceasta este in prezent destul de matura si este reprezentata si in judetul Sibiu si in regiunea „Centru” de marii furnizori nationali, ca de exemplu RDS - Romania Data Systems, Astral, Sobis, Verena, Romtelecom etc.

Gradul de acces la informatie poate fi pus in evidenta si prin existenta in anul 2002 a 177 de abonamente la TV si 138 la radio la 1000 locuitori fata de 113 abonamente radio si 161 abonamente TV la nivelul Regiunii Centru , respectiv 148 si 118 la nivelul intregii tari, iar in anul 2003, cu 231 abonamente la TV si 379 abonamente la radio la 1000 locuitori.

Dotarea scolilor cu echipamente si tehnica de calcul a constituit una dintre prioritatile fiecarei unitati scolare. Numarul de calculatoare aflate in unitatile scolare este de 3273, din care 1453 sunt legate in reteaua unitatii. Sunt conectate la internet - 129 unitati.

Economia judetului
Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu a ajuns la 7322 la sfarsitul anului 2003, reprezentand 16,61% din totalul inregistrat la nivel regional.

Agricultura si dezvoltarea rurala
Desi relieful judetului este predominant de deal si de munte, aproape 50% din suprafata judetului este ocupata de deal si podis, 30% de munte, iar 20% zona depresionara de contact, agricultura este bine reprezentata de atat de sectorul vegetal cat si de cel de crestere a animalelor.

Dispunand de pasuni si fanete naturale, si posibilitatile de cultivare in luncile raurilor, in zona montana si sub-montana, agricultura judetului este profilata pe cresterea animalelor, preponderent cresterea ovinelor ca activitate de traditie, dar si pomicultura si culturi vegetale.

In zona colinara si de podis, se cultiva cereale, cartofi, legume, dar este dezvoltat si sectorul de crestere a animalelor, iar in Podisul Tarnavelor conditiile sunt propice culturii vitei de vie.

Date statistice furnizate de DADR Sibiu
Productia de bunuri si servicii agricole realizata in anul 2003 a fost de 6.853,7 milioane lei din care 98,9% in sectorul privat- 6.779,4 milioane lei, judetul Sibiu furnizand 1,7% din productia agricola a Romaniei si 13,6 % din productia Regiunii Centru.

Facand comparatie cu productia agricola pe sectoare (2003) realizata de celelalte judete componente ale reginii, judetul Sibiu se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste productia animaliera – 14,5% din productia Regiunii Centru, pe locul 5 la productia din sectorul vegetal – 13,41% din productia vegetala a regiunii si pe ultimul loc la productia de servicii – 14,49% din productia regiunii.

Productia din sectorul vegetal reprezenta in anul 2003 1,6% din productia tarii, cea din sectorul animal 1,8%, iar cea din sectorul de servicii agricole 0,5%. Judetul Sibiu detine 4,7% din septelul de ovine al Romamiei situandu-se pe locul 1 pe tara dupa numarul de ovine, locul 19 dupa numarul de familii de albine si locul 20 dupa numarul de capete de scroafe de prasila, pe locul 32 dupa numarul de bovine si pe locul 37 pentru numarul de pasari.

In ceea ce priveste productia animaliera, judetul Sibiu este la nivel de tara pe locul 4 pentru productia de lana, locul 6 dupa cantitatea de lapte de oaie si de capra si locul 22 pentru cantitatea de miere extrasa, si abia pe locul 31 dupa productia de lapte de vaca si bivolita, locul 32 pentru productia de carne si locul 33 pentru cantitatea de oua.

Productiile obtinute la culturile vegetale complementare cresterii animalelor, coteaza agricultura sibiana pe locul 2 pe tara la radacinoase pentru nutret cu 76909 tone realizate in 2003, locurile 17 si 19 la plante pentru insilozare si respectiv perene vechi si noi (echivalent masa verde), orz si orzoaica locul 17, iar la cartofi, sfecla de zahar, grau si secara productiile situiaza judetul Sibiu pe locuri superioare in agricultura nationala.

Analizand structura productiei agricole in judetul Sibiu, in perioada 1995 – 2003 se observa modificari importante si variatii in evolutie, datorate restrangerii activitatii sectorului de stat (IAS, SMA, Complexe zootehnice), influentei conditiilor de clima si a neinfiintarii culturilor in timp optim, calitatea materialului saditor, pentru sectorul vegetal, dar si aparitiei unor probleme in valorificarea productiei in sectorul animalier si tipului de exploatare. 98,9% din productia vegetala, 99,6% din productia de animale si doar 20% din productia de servicii, se realizeaza in sectorul privat in sistem gospodaresc de tip traditional, cu putere economica si dotare tehnica scazute

Astfel pana in anul 1998 evolutia productiei animala a avut un trend ascendent, apoi a inregistrat o scadere drastica, in anul 2003 efectivele de animale in judet fiind cele mai mici inregistrate dupa 1995.

Trecerea la economia de piata a schimbat total structura agriculturii, atat din punct de vedere al proprietatii, prin retrocedarea terenurilor fostilor proprieteri sau mostenitorilor, cat si a modului de organizare si conducere a acestora.

Conditiile ce se impun pentru aderarea Romaniei la structurile UE s-au concretizat in adoptarea unor acte normative menite sa imbunatateasca activitatea agricola in zonele de deal si de munte prin crearea de exploatatii agricole mixte. Exploatatiile agricole mixte, sunt formate din parti de activitate atat vegetala cat si animaliera, sunt mult mai eficiente si viabile.

Totodata prin asocierea acestor exploatatii in Asociatii profesionale, accesul la informatie, la sistemul facilitatilor conferite de legislatie va fi mult simplificat.

Evolutia utilizarii solului de catre agricultura
La categoriile de folosinta dominante - arabil, pasuni, fanete si pajisti naturale - se constata o usoara crestere a suprafetelor, in detrimentul viilor si livezilor, in perioada 2001-2003. Acest fapt este justificat prin diminuarea suprafetelor aferente plantatiilor viticole si pomicole, ca rezultat al actiunii de casare a unor suprafete ocupate aflate in principal in proprietatea societatilor agricole cu capital majoritar de stat. Totodata, se constata in anul 2003 o scadere cu 0,43% a suprafetelor totale de teren agricol fata de anul 1990.

Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
La nivelul judetului Sibiu s-a diminuat suprafata de teren arabil cu 36 ha in anul 2003 fata de anul 1990, iar datorita conditiilor financiare deficitare cu care s-au confruntat in special micii producatori agricoli, nu a fost exploatata (lucrata) suprafata de 23.394 ha.

Evolutia septelului (bovine, porcine, pasari)
Analizand evolutia efectivelor de animale in anul 2003, comparativ cu anul 2001, se constata o crestere a efectivelor la toate speciile de bovine, ovine, precum si la celelalte categorii - vaci de lapte, porcine, cabaline, pasari si animale cu blana. Dar comparativ cu 1990 se constata o mare scadere.

Valoarea productiei agricole a judetului Sibiu in anul 2003 a fost de 685.370,5 RON. In anul 2003 au fost cultivate (suprafata cultivata 97636 ha), doar 83% din totalul suprafetei arabile (116.268 ha). Suprafetele cultivate cu cereale (54.259) detin cea mai mare pondere (46,6%) din total. Principalele culturi sunt in ordine : porumb, grau si secara, orz si orzoaica, ovaz. Urmeaza plantele de nutret (28.468 ha, 24,48% din suprafata cultivata) si legumele si cartoful (9.176 ha, 7,8% din suprafata agricola).

Strategia de dezvoltare a judetului Sibiu - dezvoltarea durabila a agriculturii
Dupa cum reiese din planul de dezvoltare elaborat de Consiliul Local al Judetului Sibiu, obiectivul strategic propus pentru perioada 2006 – 2013 este utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice si umane, pentru realizarea unei dezvoltari economice si sociale durabile, care sa duca pe termen lung la cresterea standardului de viata al populatiei si la armonizarea coeziunii economice si sociale la nivelul judetului Sibiu.

Dezvoltarea rurala este un camp de actiune important la nivelul acestei strategii, importanta agriculturii ca ramura in cadrul economiei regiunii.

Pentru judetul Sibiu dezvoltarea rurala este considerata ca o directie prioritara a strategiei de dezvoltare prin care se urmareste punerea in valoare a tuturor tipurilor de potential ale spatiului rural: zootehnia, agricultura vegetala, colectarea si prelucrarea fructelor de padure, piscicultura, apicultura, sericicultura, practicarea mestesugurilor, turism rural, agroturism, turism montan; turism cultural, ecoturism, etc.

Datorita functiei de spatiu economic, natural si social, spatiul rural trebuie dezvoltat pe termen lung. Strategia se bazeaza pe o abordare integrata care cuprinde organizarea si dezvoltarea spatiului rural al judetului, diversificarea economica prin stimularea industriei mici si mijlocii si a serviciilor rurale – managementul resurselor naturale, imbunatatirea potentialului uman, punerea in valoare a functiilor ambientale si promovarea culturii, a turismului si a activitatilor recreative.

Este evident ca pentru a se produce diversificarea activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii pe baza principiului parteneriatului, prin care sa se asigure noi investitii, asistenta tehnica, servicii in afaceri, infrastructura adecvata, educatie si dezvoltarea durabila a localitatilor.

Obiectivele propuse prin planul de dezvoltare al judetului sunt:
- investitii in asociatiile agricole (in vederea modernizarii, reducerii costurilor de productie, asigurarea calitatii produselor, protejarii mediului, etc.);
- sprijinirea tinerilor agricultori si a formarii profesionale in domeniu;
- sprijinirea pensionarii inainte de virsta limita;
- sprijinirea zonelor mai putin favorizate;
- cresterea atractivitatii zonelor rurale pentru atragerea investitiilor straine si locale prin folosirea resurselor naturale;
- masuri de protectie a mediului in interactiune cu agricutura (inclusiv de cnservare a peisajului rural);
- procesarea si promovarea pe piata a produselor agricole;
- dezvoltarea zonelor rurale prin furnizare de servicii, srijinirea economiilor locale , incurajarea agroturismului, a activitatilor mestesugaresti, etc;
- activarea participarii si cooperarii intre partenerii locali, regionali in scopul prezervarii mostenirii naturale si culturale rurale;
- dezvoltarea durabila a sectorului forestier prin stimularea exploatarii rationale a resurselor padurilor.

Alaturi de dezvoltarea rurala, alte prioritati complementare acesteia sunt dezvoltarea infrastructurii generale si a retelelor de comunicatii, sprijinirea afacerilor, dezvoltarea de resurse umane.

Prelucrarea si marketingul productiei agroalimentare din judetul Sibiu si rolul internetului

Prelucrarea si marketingul productiei agricole	Rolul internetului
Domeniul productiei de lapte si produse lactate export direct in UE: 11,4 % din totalul societatilor desfacere directa: 55,5 % din totalul societatilor desfacere prin supermarket: 12 % din totalul societatilor detin magazine proprii: 21,1 % din totalul societatilor	Centralizarea producatorilor directi – ferme zootehnice. Accesul procesatorilor la informatie si baze de date. Centralizarea procesatorilor si cresterea gradului de vizibilitate al acestora atat intern cat si pe pietele externe. Accesul companiilor de import/export la baze de date - Ofera informatii despre sectorul lactatelor
2	Domeniul productiei de carne si produse din carne desfacere directa: 90% din totalul societatilor desfacere prin supermarket: 15 % din totalul societatilor detin magazine proprii:  88% din totalul societatilor	- Centralizarea producatorilor directi – ferme zootehnice. Accesul procesatorilor la baze de date. - Centralizarea digitala a procesatorilor si cresterea gradului de vizibilitate al acestora atat intern cat si pe pietele externe - Surse de aprovizionare pentru supermarketuri - Ofera informatii despre sectorul carnii
3	Domeniul productiei de paine si produse de morarit si panificatie desfacere directa : 96% din totalul societatilor desfacere prin distribuitori: 4% din totalul societatilor detin magazine proprii: 99% din totalul societatilor	- Centralizarea producatorilor de cereale, surse de aprovizionare pentru industria de morarit
4	Domeniul prelucrarii si conservarii fructelor si legumelor desfacere prin supermarket: 98% din productie desfacere prin magazine proprii: 2% din productie	- Centralizarea producatorilor de legume/fructe, ca si surse de aprovizionare pentru supermarketuri - Ofera informatii despre sectorul legume-fructe
5	Domeniul productiei de uleiuri vegetale desfacere directa 100%	- Centralizarea producatorilor de seminte oleaginoase, ca surse de aprovizionare pentru procesatori - Centralizarea producatorilor de rapita ca surse de aprovizionare pentru viitoarea fabrica de biodiesel Transilvania din localitatea Atel - Ofera informatii despre tehnologia biodiesel, cultivarea rapitei - Promoveaza conceptul biodiesel
6	Domeniul productiei de produse zaharoase desfacere directa: 98% din totalul societatilor desfacere prin distribuitori: 5% din totalul societatilor detin magazine proprii: 45% din totalul societatilor	- Centralizarea producatorilor de materie prima pentru industria zaharului
7	Domeniul productiei de bauturi desfacere directa: 2% din totalul societatilor desfacere prin distribuitori: 98% din totalul societatilor detin magazine proprii: 11,5 % din totalul societatilor	In corelatie cu punctul 4 - Centralizarea producatorilor de fructe - Centralizarea procesatorilor primari si secundari - Centralizarea producatorilor de bauturi ca surse de aprovizionare pentru supermarketuri - Accesul companiilor de import/export la baze de date
8	Domeniul productiei de glucoza desfacere prin distribuitori 100%
9	Fabricarea altor produse alimentare desfacere prin distribuitori: 68% din totalul unitatilor desfacere directa: 32% din totalul unitatilor detin magazine proprii: 71% din totalul societatilor	- Promoveaza noi tehnologii si noi produse
10	Activitati de ambalare sau imbuteliere de produse alimentare desfacere en gross 100%	- Centralizarea producatorilor de alimente si a producatorilor de ambalaje - Faciliteaza contactul intre acestia