Istoricul Statiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Stefanesti, Arges

Pe meleagurile Argesului, locul unde se afla amplasata Statiunea de Cercetare Dezvoltare Stefanesti, cultura vitei de vie si comertul de vinuri sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, realitate justificata prin descoperirile arheologice din apropiere de Campulung Muscel, a numeroase fragmente de amfore de provenienta locala.

Cel mai vechi document autohton, pastrat pana in zilele noastre, care mentioneaza viile din aceasta regiune, dateaza din 20 mai 1388, cand Mircea cel Batran intarea Manastirea Cozia cu mai multe vii, unele de pe Arges, daruite de boierul Stanciu, alta vie mare, tot de acolo, in hotarul Calinestilor, iar alta la Ramnic.

Se intelege ca numai dezvoltarea si faima viilor din dealul Pitestilor justifica pe de o parte interesul Manastirii Cozia, iar pe de alta parte, preocuparea domnitorului Munteniei de a intari proprietatea lacasului sau preferat.

Nicolae Iorga, afirma ca in secolul XVII-lea, "cele mai renumite vii din Tara Romaneasca erau cele din Dealu Mare si de la Pitesti".

Tot Nicolae Iorga arata ca domnitorul Constantin Brancoveanu "...de la Pitesti si nu din alta podgorie, a ales vinul pe care l-a trimis judelui Brasovului si generalilor austrieci a caror bunavointa dorea s-o castige".

Calitatea vinurilor care se produceau in dealurile Pitestiului, era bine apreciata, iar viile din aceasta zona erau vestite nu numai in tara, ci si peste hotare. Numai astfel se poate explica interesul deosebit manifestat de marile familii boieresti si de unii domnitori de a detine proprietati aici (Mihnea Voda, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu).

In anul 1635 Paul de Alep in impresiile sale de calatorie prin Tarile Romane, alaturi de tatal sau, patriarhul Macarie, mentiona despre aceste locuri: "Aici se face un vin bun si dulce, care are un mare renume, fiind cel mai bun din toate vinurile produse in Tara Romaneasca". insusi cronicarul Miron Costin, admirator al vinurilor moldovene, are cuvinte de lauda despre vinurile acestei podgorii "la Pitesti - acolo unde sunt vinuri dulci".

Se intelege ca vinurile produse aici, unde astazi se afla podgoria stefanesti, erau vinuri de buna calitate.

Cu cateva secole in urma, viile Argesului se intindeau pe un teritoriu mult mai larg decat cel actual, urcand inspre munti pana la Curtea de Arges si se apropiau de Campulung Muscel. Viticultura acestei zone, ca de altfel a intregii tari, a cunoscut grava criza ce a urmat atacului de filoxera. Suprafata totala ocupata cu vii s-a diminuat mult, iar sortimentul s-a schimbat total prin patrunderea soiurilor din vestul Europei.

Viile argesene, identificate cu cele ale podgoriei stefanesti, s-au dezvoltat odata cu infiintarea Statiunii Experimentale Horti-Viticole stefanesti in anul 1959, ca rezultat al valorificarii terenurilor in panta si a platourilor din marginea sudica a platformei Candesti prin plantarea cu vita de vie. Suprafata plantata cu vita de vie s-a extins de la 105 ha la peste 1400 ha in anul 1989.

Statiunea Experimentala Horti-Viticola stefanesti a devenit in 1967 - odata cu infiintarea in judetul Arges a Institutului de Pomicultura, Statiunea Experimentala Viticola, iar in 1980 Statiune de Cercetare si Productie Viti-Vinicola.

Odata cu infiintarea Institutului de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca, in anul 1967, aceasta unitate a devenit o statiune specializata in probleme de viticultura si vinificatie.

Etapizat au fost infiintate laboratoare profilate pe specialitati si anume:

- agrotehnica viticola, bilogie viticola si bilogie pomicola in 1959;
- agrotehnica pomicola, protectia plantelor, producerea materialului saditor viticol si vinificatie in 1960;
- agrochimie si amelioratii hortiviticole in 1961.

Inca din anul 1960 statiunea constituia un centru regional de demonstratii tehnico-stiintifice, angrenate in ample actiuni de dezvoltare a pomiculturii si viticulturii. De la inceputul activitatii sale, Statiunea Experimentala a fost un mare producator de material saditor viticol la nivel national, punand anual la dispozitia sectorului de productie peste 1,3 milioana de plante de vita de vie altoite.

Punerea in functiune in anul 1969 a complexului de vinificatie, cu deosebire a laboratoarelor acestuia, dotate cu aparatura de inalta performanta, a constituit un moment important in dezvoltarea generala a unitatii.

Au fost abordate numeroase teme noi privind elaborarea diferitelor tipuri de vin, valorificarea superioara a produselor secundare, de la vinificatie, diversificarea gamei de produse pe baza de struguri, must si vin, cercetari asupra unor compusi volatili de importanta deosebita pentru calitatea produselor dar si pentru conducerea pe baze stiintifice a proceselor de elaborare si invechire a vinurilor si distilatelor de calitate superioara

Incepand cu anul 1980 unitatea poarta denumirea de Statiune de Cercetare si Productie Viti -Vinicola, functionand potrivit atributiilor sale, in subordinea D.G.E.G., prin Trustul Viticulturii si A.S.A.S., prin I.C.V.V. Valea Calugareasca.

Calitatea vinurilor de stefanesti este asigurata in foarte mare masura de grija cu care ele sunt produse in marele si modernul complex de vinificatie al Institutului. in prezent, aceasta unitate realizeaza prelucrarea celei mai mari parti a productiei de struguri si vinuri obtinuta in podgorie, oferind o incontestabila garantie de calitate.

Vinurile din podgoria stefanesti, elaborate dupa tehnologii proprii, in complexul de vinificatie, au obtinut numeroase distinctii la concursurile internationale si nationale. Atat tinere cat si invechite, vinurile de Sauvignon, Riesling Italian, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Tamaioasa romaneasca si Muscat Ottonel sunt cele care au adus multe medalii, la numeroase concursuri - Lubljiana , Bratislava, Montpellier , Budapesta, Montreal etc. La stefanesti se produc deasemena si valoroase vinuri rosii, din soiurile: Feteasca neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon, vinuri usoare, deosebit de placute, cu o aroma – buchet proprie strugurilor din care provin.

Anul 1982 a reprezentat inceputul unei noi etape de dezvoltare a statiunii, marcata prin dezvoltarea unor cercetari in noi domenii. Cercetarile de genetica, crearea de soiuri productive, rezistente la principalele boli, au devenit profile si teme importante in planul tematic.

Au fost organizate pe baze cu totul noi, cercetarile de ameliorare a sortimentului, amelioratii viticole, agrochimie, ecologie viticola, biochimie si fiziologie a vitei de vie, protectie fitosanitara, agrotehnica si fitotehnica viticola, mecanizarea si lucrarilor de infiintare si exploatare a plantatiilor.

In domeniul vinificatiei, in planul tematic au fost introduse cercetari de microbiologie cu privire speciala la microflora levuriana a podgoriei stefanesti-Arges si s-au extins cercetarile privind specializarea si diversificarea productiei viti-vinicole, valorificarea produselor secundare de la vinificatie, elaborarea si invechirea diferitelor tipuri de vin si distilate.

Au fost organizate cercetari pluridisciplinare de poligoane experimentale cu generalizarea microvinificarii probelor de struguri de catre laboratorul de vinificatie dupa tehnologii precise.

Prin punerea in functiune, in anul 1987, a instalatiilor moderne pentru inmultirea rapida, cu devirozare, a materialului biologic valoros s-a permis crearea complexului de ameliorare si inmultire a vitei de vie. Aceasta noua unitate pilot, integra cercetarile de genetica, ameliorare, virusologie, nutritie minerala cu inmultire rapida "in vitro", constituind punctul de plecare al organizarii pe baze noi, moderne, a productiei de material saditor viticol.