Estimarea pierderilor de productie la grau. Stadiul de vegetatie la 20 noiembrie

Din punct de vedere al fazei de vegetatie a plantelor observate de consultantii AGROROMANIA la data de 20 noiembrie, se poate observa ca plantele nu au infratit sau au cel mult un frate. In foarte multe cazuri, fratele in curs de formare s-a ofilit din cauza insuficientei apei in sol.

Datorita deficitului de apa plantele sunt mult intarziate fata de faza de vegetatie la care trebuiau sa fie in aceasta perioada. Plantele au o talie de 7 – 12 cm, cu coleptilul si cel mult 2-3 frunze formate. Asadar, densitatea pe metrul patrat este egala cu numarul de plante rasarite. In culturile de grau analizate densitatea a variat intre 220 si 370 plante/m2.

Estamand pierderile de productie pe care fermierii le inregistreaza numai prin faptul ca plantele nu au infratit pornim de la urmatorul rationament:

La o densitate de plante de 300 - 350 / m2 cu un numar mediu de frati cuprins intre 1,5 si 2 rezulta in medie 600 – 700 spice/m2. Cu o productie medie pe spic de un gram, productia pe un hectar ajunge la 6000 – 7000 kg.

In conditiile acestui an, in care plantele de grau nu au format mai mult de un frate, in zonele studiate pierderile de productie in cazul densitatilor determinate in teren (220 – 370 plante/ m2) sunt peste 40%.

Datorita secetei instalate in partea a doua a lunii iulie, in marea majoritatea zonelor unde s-au realizat determinarile, momentul si calitatea executarii lucrarilor solului au reprezentat un factor foarte important pentru evolutia culturilor infiintate in aceasta toamna.

Fermierii care au executat dezmiristitul imediat dupa recoltare au reusit ulterior sa pregateasca in conditii bune suprafetele destinate infiintarii culturilor de toamna, determinand o rasarire uniforma a acestora. In schimb, cei care nu au realizat dezmiristiutul au pregatit un pat germinativ de proasta calitate cu un consum mare de combustibil, iar in cazul executarii araturilor pe suprafetele pe care nu s-au realizat desmiristitul aratura rezultata este bolovanoasa, realizandu-se cu un consum de motorina de peste 0,9 – 1,1 l/cm adancime/ha.

Daca la paioasele de toamna vorbim de pierderi de productie urmare faptului ca nu au infratit, in cazul culturilor de rapita situatia este mult mai dramatica. La nivelul intregii tari, in toamna acestui an s-au infiintat culturi de rapita pe aproximativ 50% din suprafata cultivate in anul agricol precedent, din care pana in prezent au fost intoarse peste 25 – 30 %.

Suprafetele care au ramas cu rapita, in marea lor majoritate au densitati de sub 30 pl/ m2 plante cu rasarire neuniforma, plantele fiind intarziate ca faza de vegetatie, cu 4 – 6 frunze formate. Aceste aspecte vor contribui la scaderea productiei totale de rapita la nivel national si pe unitatea de suprafata.

Mai multe amanunte privind stadiul culturilor vom prezenta in numarul viitor al revistei Agricultura Actual.