Toleranta la ger a rapitei de toamna

In perioada premergatoare iernarii, plantele acumuleaza intens in celule zaharuri şi metaboliti, substante responsabile de cresterea toleranţei la frig. De fiecare data, cand vremea se incalzeste dupa o perioada rece, concentratia acestor elemente va scadea, reducand si toleranţa la frig.
 
Deci, plantele vor avea gradul cel mai ridicat de toleranta la temperaturi scazute la inceputul iernii, la primul val de frig. Dupa cateva cicluri de racire/incalzire, potentialul de a tolera gerul se va reduce si ne putem astepta la pierderi in populatii.
 
Mecanismele de iernare ale rapitei de toamna sunt complexe, implicand procese genetice si multe schimbari fiziologice. Ȋn climatul temperat, multe specii necesita vernalizare pentru ca initierea florala sa aiba loc.
 
Parcurgerea unei perioade cu temperaturi scazute, este obligatorie pentru rapita de toamna, pentru initierea mugurilor florali si foliari. Fara acest proces de vernalizare, inflorirea nu poate avea loc.
 
Vernalizarea dureaza intre 6 si 8 saptamani şi este determinata de lungimea zilei si temperatura: intre 17^o C şi 5^o C, depinzand de fotoperioada. lLa 22^o C plantele işi pastreaza stadiul vegetativ.
 
Prin aclimatizarea la temperaturi scazute, se va spori toleranta la ger. Continutul in prolina si zaharuri va creste la nivel celular, iar proteina se va diminua din varful de crestere al plantelor.
 
Calirea plantelor dureaza 60-80 zile si are loc in conditii de temperatura cuprinsa intre +2^o C si +10^o C, in perioada de zi scurta.
 
Stadiul ideal de dezvoltare a plantelor este de 8 frunze, cand diametrul coletului are aproximativ 8 mm, iar varful de crestere se afla la mai putin de 3 cm deasupra solului. O cultura calita in aceasta fenofaza, va putea tolera -17^o C, poate chiar si mai scazute, cu strat de zapada, pe cand plantele intrate in iarna in fenofaza de 4 frunze, vor putea tolera doar -10^o C.
 
Decalirea sau deaclimatizarea la rapita de toamna se intampla cand temperatura in timpul zilei depaseste 15^o C. Este determinata de temperatura medie, de fluctuatiile de temperatura si fotoperioada. Pe parcursul deaclimatizarii, toleranta la ger scade.
 
Deaclimatizarea este total reversibila daca nu a fost indusa elongatia. In conditiile unor temperaturi ridicate, (20^o C ziua si +12^o C - +2^o C noaptea) si intensitate redusa a luminii, pe parcursul deaclimatizarii, la rapita poate fi indusa elongatia.
 
In ţarile nordice, datorita diferentei de latitudine, elongatia se intampla si la temperaturi mai scazute. Plantele elongate vor avea un procent crescut de apa in tesuturile organelor de crestere, acestea devenind foarte vulnerabile inghetului.
 
Reaclimatizarea sau recalirea este procesul prin care plantele ce au suferit o decalire fara elongatie, supuse din nou unor temperaturi scazute, si-au redobandit toleranta la frig.
 
Experiente conduse in diferite laboratoare au aratat o reaclimatizare totala a rapitei in 4 saptamani, la +2^o C si fotoperioada de 12 ore. Recalirea nu este posibila in cazul inducerii elongatiei si in cazul in care deaclimatizarea s-a produs la temperaturi foarte ridicate (20^o C/12^o C sau 20^o C/20^o C).
 
Sursa: dekalab.ro