Compostul - de la resturi vegetale la aur verde

Reciclarea alimentelor si a altor deseuri organice in compost aduce o serie de beneficii atat mediului, cat si sanatatii solului. De asemenea, compostul reduce emisiile de gaze cu efect de sera, recicleaza nutrientii si atenueaza impactul secetelor.

Ce este compostul

Beneficiile compostului

Reducerea fluxului de deseuri

Reducerea emisiilor de metan de la depozitele de deseuri

Imbunatatirea sanatatii solului si reducerea eroziunii

Conservarea apei

Reducerea risipei alimentare

Tipuri de compostare 

Compostare rece 

Compostarea la rece reprezinta colectarea deseurilor din curte sau a materialelor organice din cosul de gunoi, precum cojile de la fructe si legume, zatul, filtrele de cafea si cojile de oua. Pe parcursul a aproximativ un an, materialul se va descompune si va produce compostul necesar gradinii tale.

Compostare calda

La acest tipologie, timpul este redus comparativ cu compostarea anterioara, mai exact in aproximativ 3 luni pe vreme calda veti obtine compostul. De asemenea, veti avea nevoie de patru ingrediente: azot, carbon, aer si apa. Acestea hranesc microorganismele, care accelereaza procesul de degradare.

Vermicompostare

Vermicompostarea se realizeaza cu ajutorul ramelor. Acestea vor manca resturile alimentare si vor elibera resturi bogate in azot. Nu puteti folosi orice viermi pentru aceasta tehnica, aveti nevoie de viermi rosii. Acestia pot fi achizitionati usor de la un furnizor de gradinarit.

Materiale pentru compost 

Ce putem composta 

• Materiale verzi (bogate in azot) - resturi de legume si fructe, iarba taiata, frunze verzi, coji de oua, sucuri de fructe (neindulcite), gunoi de grajd proaspat (de la animale erbivore)

• Materiale maronii (bogate in carbon) - frunze uscate, bete si ramuri mici, carton si hartie (necolorata si fara print), faina de lemn sau rumegus, taieturi de plante uscate

Ce nu trebuie compostat 

• Carnea, pestele si produsele lactate - acestea pot atrage daunatori si animale, produc mirosuri neplacute in timpul descompunerii

• Grasimi si uleiuri - nu se descompun usor si pot impiedica circulatia aerului in compost, conducand spre fermentare anormala

• Plante bolnave - compostarea acestor plante poate raspandi bolile sau daunatorii in gradina

• Excremente de animale carnivore - acestea pot contine paraziti sau bacterii patogene care nu se distrug complet in procesul de compostare

• Hartie si carton colorat/cu print - culoarea si cerneala pot contine substante chimice daunatoare care nu sunt sigure pentu sol si plante

• Plante perene invazive - acestea pot supravietui procesului de compostare si pot germina ulterior in gradina

• Substante chimice sau pesticide - acestea pot contamina compostul si pot dauna solului si plantelor

Cum sa faci compost acasa 

• Alegerea locatiei - Gaseste un spatiu bine aerisit in gradina sau pe balcon, unde poti plasa ingrasamantul natural. De asemenea, asigura-te ca este usor de accesat.

• Stratificarea materialelor - Este o operatiune meticuloasa, in special daca doresti un compost de calitate. In acest sens, compostul se incepe cu o baza de aproximativ 10-15 cm de materiale maronii. Acesta va asigura aerisirea si drenarea excesului de umiditate. Deasupra acestui strat trebuie asezat altul de aproximativ 5-10 cm de materiale verzi pentru furnizarea azotului necesar procesului de descompunere. De aici, trebuie sa alternezi straturile, un raport de aproximativ trei parti maronii la 1 parte verde este recomandat pentru a mentine un echilibru sanatos

• Mentinerea umiditatii - Trebuie sa te asiguri ca fiecare strat este usor umed, dar nu imbibat. De asemenea, daca observi ca este prea uscat de-a lungul timpului, adauga putina apa. Daca este prea umed, poti adauga mai multe materiale maronii

• Aerarea compostului - Compostul trebuie aerisit la fiecare 2-4 saptamani prin amestecare. Acest lucru ajuta la mentinerea un unui flux de aer bun, important pentru microorganisme

Procesul de compostare 

Etapele descompunerii

• In timpul incalzirii initiale, microorganismele aerobe incep sa descompuna materialele organice, generand caldura. In acest timp, temperatura ingrasamantului natural poate creste pana la 60-70 grade C. Acest stadiu ajuta la distrugerea patogenilor si semintelor de plante daunatoare

• La descompunerea rapida, microorganismele continua sa descompuna materialele, transformandu-le in substante mai simple. Compostul devine cald, iar mirosul este placut. Etapa aceasta reduce volumul de materiale si imbunatateste aerarea

• La descompunerea lenta, microorganismele mai rezistente, precum ciupercile, devin active. Acestea descompun materialele mai complexe, cum ar fi celuloza si lignina. Stadiul este esential pentru transformarea materialelor intr-o forma stabila si utilizabila

• Maturarea face compostul uniform, iar culoarea si textura se imbunatatesc. In acest stadiu, compostul ajunge la un nivel optim de nutrienti si este pregatit pentru utilizare

• Durata procesului - Conform etapelor de descompunere, durata procesului se face diferit in functie de factori, materiale folosite si conditii de mediu. O estimare generala arata ca incalzirea initiala are o durata de 1-2 saptamani, descompunerea rapida de 2-4 saptamani, descompunerea lenta 1-2 luni, iar maturarea de 2-6 luni

Factori care influenteaza viteza de compostare

• Tipul materialelor - materialele verzi se descompun mai repede, in timp ce materialele maronii se descompun mai lent

• Dimensiunea materialelor - materiaelele taiate in bucati mai mici se descompun mai repede, avand in vedere suprafata mai mare expusa microorganismelor

• Aerarea - compostul are nevoie de oxigen pentru a permite dezvoltarea microorganismelor, astfel aerisirea regulata si amestecarea compostului imbunatateste viteza de compostare

• Umiditatea - compostul trebuie sa fie umed, umiditatea optima (aproximativ 40-60%) este cruciala pentru activitatea microorganismelor

• Temperatura - temperatura compostului ar trebui sa fie intre 55-65 grade C pentru a favoriza activitatea microorganismelor; temperaturile mai mari le pot omori, iar temperaturile prea scazute pot incetini procesul

• Raporul carbot-azot - un rapor optim de 30:1 intre carbon si azot este ideal pentru descompunerea eficienta

• Tipul microorganismelor - cele care descompun materiale pot varia, un compost bine diversificat va ava o comunitate activa de microorganisme

• Conditii climatice  - temperaturile extreme si umiditatea pot influenta procesul de compostare, de exemplu zilele calde favorizeaza activitatea microbiana

• Adaugarea de startere - adaugarea unui compost matur sau a unor produse comerciale de compostare poate accelera procesul prin introducerea de microorganisme benefice

Utilizarea compostului in gradina 

• Cand sa aplicam compostul - Sanatatea solului poate fi imbuntatita prin adugarea compostului. Cele mai bune momente sunt primavara, toamna si in timpul sezonului de crestere. Primavara este momentul ideal de a adauga compost inainte de plantare, oferind nutrienti in perioada de crestere activa. Aplicarea compostului toamna ajuta la imbunatatirea solului pentru sezonul urmator, acesta va continua sa se descompuna si sa fertilizeze solul pe timpul iernii. De asemenea, compostul poate fi aplicat ca mulci (material aplicat pe suprafata solului in jurul platelor) pentru a ajuta la retentia umiditatii si a controla ierburile.

• Cum sa aplicam compostul - Pentru pregatirea solului, acesta trebuie curatat de resturi vegetale, pietre sau alte deseuri. Uda usor solul inainte de a aplica compostul, mai ales daca acesta este uscat. In conditiile in care, compostul este aplicat inainte de plantare, acesta trebuie amestecat bine in sol la o adancime de 15-20 cm. In cazul plantelor deja crescute, un strat de compost de 2-5 cm in jurul bazei acestora este suficient. Totusi, compostul trebuie evitat in zona tulpinii, pentru a preveni putrezirea.

• Compostul pentru plante de interior - Compostul imbunatateste structura solului si ajuta la aerarea acestuia. De asemenea, furnizeaza nutrienti, pe care plantele ii absorb din compost, sustinand cresterea si sanatatea lor. Bacteriile din compost ajuta la descompunerea substantelor organice si la imbunatatirea sanatatii solului. Un sfat pentru iubitorii de plante de interior este ca trebuie monitorizata apa. Plantele de interior au nevoie de un sol bine drenat, iar compostul nu retine prea multa apa. 

• Ceaiul de compost - Acesta se obtine prin infuzarea compostului in apa. Este o modalitate buna de a furniza nutrienti plantelor. Reteta de succes este aproximativ 1:5 sau 1:10 (compost:apa) in functie de concentratia dorita. Compostul pus intr-un sac de tesatura se scufunda in apa si se lasa sa infuzeze timp de 24-48 de ore. Puteti sa-l agitati ocazional pentru a ajuta la eliminarea nutrientilor. Dupa infuzare, filtrati lichidul. Ceaiul de compost se poate aplica la radacina, se poate folosi ca spray foliar si se poate utiliza pentru fertilizarea regulata.

Impactul compostarii asupra mediului 

• Reducerea deseurilor - Minimizarea volumului de deseuri se realizeaza prin transformarea deseurilor organice, astfel se pot evita gropile de gunoi. Reducerea deseurilor ajuta la conservarea resurselor naturale, precum apa, energia si materiile prime. Comunitati din intreaga lume economisesc bani prin reducerea cantitatii de deseuri care trebuie colectate si procesate. In plus, se diminueaza poluarea si se creeaza medii mai curate si mai sanatoase.

• Beneficii pentru sol si plante - Reciclarea ecologica imbunatateste structura solului, furnizeaza nutrienti, imbunatateste pH-ul solului, stimuleaza microorganismele benefice, reduce eroziunea, imbunatateste biodiversitatea plantelor, reduce dependenta de ingrasaminte chimice si ajuta la reciclarea resurselor.

Incurajarea inceperii compostarii