Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Cultura ciupercilor in Romania. Trecut si prezent

Autor: Redactia Agroromania

Publicat la data de 31 Ian. 2023 in: Agricultura ecologica

cultura-ciupercilor-in-romania-trecut-si-prezent

Ca activitate organizata si aflata sub o indrumare profesionista, cultura ciupercilor a fost promovata la noi abia dupa cel de-al doilea razboi mondial. Astfel, in 1952 a luat fiinta prima ciupercarie „de stat“ – in Bucuresti, pe soseaua Giulesti, in cadrul grajdurilor I.C.A.B.

Tags: ciuperciciuperci champignon

Afla mai multe detalii despre cultura si despre cum poti face un business din ciuperci cu ajutorul ghidului complet "Cultivarea Ciupercilor Champignon"...click AICI pentru detalii si comenzi<<

Cativa ani mai tarziu, in 1959, a aparut la editura Agro-Silvica o lucrare de referinta in domeniu – „Cultura ciupercilor comestibile“, scrisa de prof. dr. M. Bulboaca de la Institutul Agronomic Bucuresti.

In perioada 1954-1956 au fost intreprinse primele studii privind germinarea sporilor si obtinerea culturilor pure intrebuintate ca material biologic primar la producerea miceliului.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Ghid practic Realizarea de sapun natural

Realizarea de sapun natural este cea mai profitabila afacere Obtii venituri de 1 000 de lei pentru doar 2 ore de munca Ce contine Ghidul practic pentru realizarea de sapun natural Cum sa faci sapun 100 natural – nu numai informatiile de baza ci toate sfaturile si trucurile necesare pentru a obtine inca de la prima incercare ...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

In 1958, la fortul Chitila (Bucuresti), Fabrica de conserve Buftea avea organizata o sectie pentru cultivarea ciupercilor „champignon“. Aceasta ciupercarie a produs in decursul unui an, pe o suprafata de 4.000 mp, peste 25 tone de ciuperci.

Alte ciupercarii, care realizau in anii 1960-1962 productii de 5-8 kg/mp, au fost infiintate la Jilava – Bucuresti (fort), Statiunea experimentala viticola Valea Calugareasca (sere de fortat vita ), G.A.C. Arad (rasadnite ingropate), G.A.S. Codlea – Brasov (rasadnite), G.A.C. Curtici – Oradea (beciuri) s.a. (Mateescu, 1963). Si iata ca, in anul 1962, la Centrul Experimental de Ingrasaminte Bacteriene Baneasa Bucuresti, a fost obtinut primul miceliu comercial romanesc, pe compost sterilizat.

In 1966 au fost omologate primele doua tulpini romanesti de Agaricus bisporus, prin contributia nemijlocita a celui care si-a consacrat intreaga activitate – timp de aproape cinci decenii – dezvoltarii si promovarii culturii ciupercilor in Romania: Dr. Nicolae Mateescu (1931- 2000). In perioada 1968 – 1972 s-au dat in exploatare ciupercariile industriale in sistem tehnologic monozonal de la Mangalia N., Stoicanesti (Olt), Bucov (Ploiesti) si Arad, aceasta din urma fiind si cea mai mare – 4 ha cultura si o productie de 1.200 tone/an.

In 1972-1973 au fost realizate si primele experimente de cultivare la noi a ciupercilor Pleurotus ostreatus si Pleurotus florida, continuate in urmatorii ani.

Tehnologia de producere a miceliului pe suport granulat a fost omologata la noi in anul 1975, ulterior fiind realizat, la Stoicanesti-Olt, primul laborator de producere a acestui tip de material biologic necesar la insamantarea culturilor de Agaricus bisporus.

Dupa 1981, colectivul de cercetare in cultura ciupercilor de la Ferma Mogosoaia apartinand de I.C.L.F. Vidra, sub conducerea reputatului dr. N. Mateescu, a realizat cercetari privind selectia si ameliorarea tulpinilor de ciuperci, diversificarea sortimentului de specii cultivat in Romania, imbunatatirea tehnologiilor de cultura s.a. S-au introdus in cultura specii noi de Pleurotus si s-au verificat tehnologiile pentru cultivarea lor: Pleurotus cornucopiae si Pleurotus sajor-caju.

La nivelul anului 1982, productia totala de ciuperci cultivate in tara noastra era de cca 4.700 tone. S-a trecut la o dezvoltare accelerata a acesteia, printr-un plan care prevedea un ansamblu de masuri importante: construirea de ciupercarii industriale si laboratoare de miceliu in mai multe judete, dezvoltarea productiei sezoniere fara consumuri energetice – in spatii deja existente, formarea si specializarea personalului necesar.

Un rol esential in realizarea acestui program ambitios ii revenea colectivului de specialisti ai Trustului pentru Legume de Sera din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. A fost publicata lucrarea de referinta „Tehnologia producerii ciupercilor cultivate din speciile Agaricus si Pleurotus“ – autori, reputatii St. Partenie si Gh. Banica (1983).

Au fost proiectate in 1983 si date in folosinta intre 1986 si 1990 ciupercarii plurizonale la Galati, Pitesti, Iernut, Constanta, Popesti (Bucuresti), Oradea si Piatra-Neamt – proiectant ICPVILF Bucuresti.

Fiecare avea o productie planificata de cate 330 tone ciuperci Agaricus/an realizata pe compost „sintetic“ FAZA II, pasteurizat in masa si repartizat in lazi mari din lemn (paturi mobile) etajate (Mateescu, 1994). In aceeasi perioada, pe langa aceste ciupercarii, au fost construite si 6 noi laboratoare de producere a miceliului, care se adaugau astfel celor existente deja la acea vreme, respectiv: Stoicanesti – Olt (C.A.P.), Mogosoaia si Vidra (I.C.L.F.), Arad (A.E.C.S.), Fagaras (I.P.I.C.), Braila (C.P.A.D.M.), Bucov (C.A.P.).

In primii ani dupa 1990, schimbarile socio-economice intervenite in societatea romaneasca au antrenat declinul agriculturii si, implicit, pe cel al cultivarii ciupercilor. Situatia aceasta a durat o perioada destul de lunga, caracterizata prin disparitia rapida a marilor ciupercarii industriale de stat energofage si scaderea interesului general pentru activitati productive de acest fel, fara un profit rapid si facil.

In ultimii 5-6 ani s-a inregistrat totusi un reviriment in domeniul producerii de ciuperci cultivate. Au aparut ciupercarii sezoniere si de tip intensiv, toate insa de capacitate redusa in raport cu cele de dinainte de 1989 din Romania, sau cu cele existente in prezent in state vecine, precum Ungaria si Polonia. Cele mai multe sunt axate pe cultivarea ciupercilor Pleurotus sp., datorita insusirilor de rusticitate ale acestora si posibilitatilor de utilizare a unei game largi de subproduse agricole si forestiere, pentru producerea substratului de cultura.

S-au infiintat si cateva ciupercarii de Agaricus bisporus, cu tehnologie moderna bazata pe importul de compost FAZA II si FAZA III. Dimensiunile si capacitatea de productie a acestora sunt insa destul de mici in comparatie cu ceea ce exista chiar si in tari apropiate, ca Ungaria si Polonia.

Trebuie mentionat aici si faptul ca cercetarea in domeniul culturii ciupercilor, multa vreme bazata pe colectivul de profil de la ICLF Vidra – colectiv in prezent desfiintat, a urmat o traiectorie descendenta, fara revirimentul existent in productie. In ceea ce priveste productia autohtona de miceliu, aceasta se situeaza cantitativ dar si calitativ cu mult sub nivelul cererii de pe piata, acest fapt lasand loc importurilor.

Afla mai multe detalii despre cultura si despre cum poti face un business din ciuperci cu ajutorul ghidului complet "Cultivarea Ciupercilor Champignon"...click AICI pentru detalii si comenzi<<

Autor: Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.

Newsletter gratuit