Criza lemnului de foc s-a acutizat in acest an

Este afectata in primul rand populatia care isi permite cu greu sa plateasca pretul exagerat, dar si intreaga industrie a lemnului din Romania, care falimenteaza, platind  preturi pentru resursa cu 10-20 % mai mare decat cele mai mari preturi din Europa.
 
Ca rezultat  al modificarii Codului  Silvic in 2017, volumul de  masa lemnoasa oferit la licitatiile principale  de catre RNP- Romsilva   a scazut cu 30 %.  Efectul   imediat  al reducerii ofertei s-a vazut aceste zile in preturile de adjudecare, care vor produce efecte in 2018:  de la 185 lei/mc in medie in 2017, preturile medii  de adjudecare au  sarit  la 250-300 lei/mc  pentru 2018 la licitatiile organizate  de Romsilva. 
 
Daca  astazi  lemnul are un pret prohibitiv pentru populatie si pentru industrie,  iar cresterea intre preturile medii  de 71 lei/mc in 2011  si 185 lei mc  in 2017 a fost de 250,  cresterea preturilor 2011- 2018  va fi de 413 %!
 
Efectul imediat al modificarii Codului Silvic si a regulamentului de valorificare a masei lemnoase va fi deci o criza economica in industria lemnului si agravarea crizei lemnului de foc.
 
Si din punct de vedere al mediului este o abordare contraproductiva, directionarea resursei de masa lemnoasa prioritar catre lemn de foc fiind considerata o greseala.
 
„Padurile fixeaza carbon.  O tona de masa lemnoasa inseamna o tona de dioxid de carbon fixata. Prin ardere, dioxidul de carbon este din nou eliberat in atmosfera. Din punct de vedere al angajamentelor Romaniei  pe linie de combaterea schimbarilor climatice, trebuie sa utilizam resursa de masa lemnoasa pentru realizarea de produse cu durata lunga de viata in industria lemnului- case de lemn, constructii, mobila- ideal  in produse pe care sa le exportam  sau in produse care inlocuiesc alte materiale cu amprenta ecologica mult mai  mare pentru obtinerea lor- otel, beton.”- a fost una dintre concluziile Forumului Padurilor.
 
„Trebuie sa  sustinem folosirea lemnului in produse de lunga durata, o coordonata pe care nu o vad sustinuta la nivel national in politicile publice. Noi incercam de 3 ani sa lamurim toate ministerele ca solutia este transformarea unei cantitati de lemn de foc sistematic in pelete si arderea in cazane cu eficienta de 80 %, nu 10-15 % ca in cazul arderii lemnului de foc. Ati vazut ce s-a intamplat iarna  trecuta si veti vedea ca se va intampla si iarna aceasta, deja s-a facut restrictionarea lemnului de foc, in orasele in care lemnul se dadea cu camionul, acum se da cu rastelul si toata lumea baga in priza tot ce gaseste sa se incalzeasca cat este frig. Asa cum in iarna trecuta a fost un pericol sa sara sistemul energetic in aer, datorita restrictionarii  cantitatii normale de lemn de foc, vom avea si anul acesta efecte in alte domenii. Ca urmare, apelul nostru ,al patronatului este sa-i sprijinim pe toti investitorii, fie pentru culturi energetice, fie in producerea de pelete si sa integram acest lant, astfel incat sa avem un plan logic si normal pentru utilizarea lemnului de foc. In alte tari a disparut din utilizare si este interzisa utilizarea chiar si din semineele luxoase, iar noi ne mandrim ca ardem lemn de foc in soba. Lemnul este o resursa pentru care cred ca trebuie sa luptam cu totii si sa o gestionam bine din punct de vedere al valoarii adaugate”, spune Cristian Parvan, presedintele PIAROM.
 
Circa 3,5 milioane de gospodarii, aproape jumatate din totalul gospodariilor din Romania, majoritatea situate in zone rurale, se incalzesc cu lemn de foc, utilizand sobe vechi, neperformante, cu un consumul urias de lemne anual, estimat la 18 milioane de metri cubi. Deşi administreaza aproape jumatate din padurile Romaniei, Romsilva a vandut anul trecut doar un milion de metri cubi de lemn de foc pentru populatie.
 
Potrivit unei analize a Ministerului Apelor si Padurilor , efectuata in prima parte a anului, la nivel national au fost identificate 3.683 de comunitati locale, situate in raza a 2.035 unitati administrativ-teritoriale, dependente de lemnul de foc  pentru incalzirea locuintelor.