Ouale rosii de Paste

Pe vremuri, ouale se vopseau in culoarea rosie cu coji de ceapa, cu sunatoare, cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei, iar luciul li se dadea stergandu-le dupa vopsire cu untdelemn, untura sau slanina. Acum in schimb, gospodinele vopsesc ouale in mai multe culori, galben, verde, albastru, chiar si roz sau mov, si cateodata le mai pun cate o frunza si le invelesc in ciorap ca sa iasa cu model.

O legenda spune ca Maria Magdalena s-a intalnit cu jidanii si le-a spus acestora ca Hristos a inviat; acestia i-au raspuns ca Hristos va invia cand se vor inrosi ouale din cosul ei; si indata ouale s-au facut rosii. O alta legenda spune ca jidanii aruncau cu pietre in Maria Magdalena, dupa Inviere, iar pietrele se transformau in oua rosii.

Legenda mai spune ca Maria Magdalena a pus un cos cu oua sub crucea unde a fost rastignit Hristos, si ca acestea s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Lui.

Oul reprezinta un simbol al vietii, al fecunditatii si al formei care tinde spre perfect. Acesta era folosit de mai multe popoare in traditiile de sarbatori. In Asia si in Europa, cand era Anul Nou, la echinoctiul de primavara, oamenii isi ofereau in dar oua rosii. Traditia era tinuta in Italia, Spania, Franta, Rusia si Persia, si a fost transmisa de la pagani catre crestini. Romanii foloseau deasemenea oua rosii la sarbatoarea lui Janus. Pentru egipteni, greci si gali oul era simbolul universului, o opera a divinitatii supreme. Crestinii credeau ca oul il reprezinta pe Creator, care creeaza totul si contine in sine totul.

La romani ouale se vopsesc, de obicei in joia Patimilor. Daca sunt vopsite in vinerea mare, se spune ca sunt seci. In Bucovina, este o traditie sa te speli in dimineata Pastelui cu oua rosii in obraji si cu bani, ca sa fi imbujorat si sa ai bani tot anul.

Chiar daca nu sunt rosii, ouale colorate in alte culori vestesc veselia primaverii. Cele vopsite in negru reprezinta doliu, simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.

Incondeiatul oualor reprezinta o arta populara. In Bucovina, ouale incondeiate se mai numesc si oua muncite, iar faptul in sine de a le decora si timpul acordat acestui lucru, I se dedica patimilor pe care le-a suferit. Cea mai veche si mai raspandita traditie de incondeiat oua este in Bucovina. In trecut, ouale se incondeiau crude, mai apoi fierte, iar astazi acestea sunt golite de continut pentru a putea fi pastrate mult timp. Chisita este ustensila cu care se incondeiaza ouale, si este facuta dintr-un varf ascutit de tabla de arama, fixat intr-o maciulie a unui bat plat; se mai poate folosi si o penita pentru incondeiatul cu tus. Atunci cand sunt decorate, ustensila trebuie sa stea nemiscata, artistul miscand doar oul.





Sursa foto: www.sxc.hu