Patronatele din industria laptelui si cea a conservelor spun ca taxa pe ambalaje ii va aduce la faliment

Reprezentantii industriei de conserve din Romania si cei din piata laptelui afirma ca plata taxei de reciclare de 2 lei pe kilogramul de ambalaj nerecuperat va aduce falimentul multor fabrici de profil si disponibilizarea a peste jumatate dintre angajati din aceste sectoare, toate aceste costuri urmand sa fie platite din buzunarele consumatorilor.
 
„Sectorul de conserve este cel mai napastuit. Sunt fabrici de conserve care pun pe piata 600 — 700 tone de sticle pe luna. Inmultiti cu 2 lei si vedeti daca rezultatul este echivalentul profitului anual pe care il poate realiza o fabrica. Noi cumparam borcanul cu 0,48 de lei, iar cu plata de 2 lei pe kilogramul de ambalaj ajungem la 1,1 — 1,2 lei borcanul, ceea ce inseamna peste 60% din structura de cost. Fabricile de conserve din patronatul nostru pun pe piata aproximativ 40.000 de tone de sticla pe an, echivalent borcanele pe care le furnizam, la care se adauga inca aproape 10.000 de tone prin borcanele goale care se vand in supermarketuri, adica aproximativ 50.000 de tone de sticla”, a explicat presedintele patronatului Romconserv, Aurel Tanase.
 
Din datele prezentate de producatori reiese ca ponderea si influenta taxei de mediu in pretul final al unor produse ieftine, cum ar fi zacusca si tocana de legume, este de 25%, respectiv 19%, prin aplicarea acestei supra-taxari.
 
De asemenea, Aurel Tanase a mentionat ca in industria de conserve din Romania s-au facut investitii de circa 150 de milioane de euro, in ultimii ani, pentru echiparea fabricilor cu linii de productie perfomante care sa aduca competitivitate produselor romanesti, insa decizia Ministerului Mediului legata de plata acestei taxe de catre producatori va aduce falimentul fabricilor mici si mijlocii.
 
„Ministerul Mediului ne-a indicat sa ne organizam noi pentru strangerea borcanelor pe care le distribuim. In industrie, conservabilitatea produselor se face cu temperatura, prin aceasta sterilizare, respectiv se ridica la 128 de grade temperatura si pe urma se coboara brusc, ceea ce inseamna ca se produce un soc. Ori, la a doua folosire, nimeni nu mai garanteaza ca borcanul scapa intreg. Toate aceste decizii ale autoritatilor atrag o reactie negativa in lant si cred ca dintre cei aproape 4.000 de oameni care lucreaza in industrie mai mult de jumatate vor fi disponibilizati. Eu, personal, consider ca 80% vor fi disponibilizati pentru ca, in conditiile actuale, nimeni nu mai poate sa reziste”, a spus seful Romconserv.
 
Romania are o capacitate de 300.000 de tone de materie prima in industria conservelor de legume si fructe, insa, in opinia presedintelui Romconserv, nu a fost depasit deocamdata procentajul de prelucrare de 30%.
 
„Productia de legume este greoaie, presupune mult risc si un cost destul de mare si aceasta presiune intre producatori si procesatori reprezinta o perturbare enorma cu rasfrangere directa asupra sectorului”, a adaugat Tanase.
 
La randul sau, presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, a demonstrat ca acest cost suplimentar al ambalajului va afecta cu precadere produsele ieftine din piata, cele care se adreseaza de regula pensionarilor si familiilor nevoiase.
 
„Piata laptelui din Romania a inceput sa decada inca de la inceputul embargoului pe piata rusa. Am avut probleme de concurenta neloiala de la produsele lactate venite din spatiul comunitar. Aceasta concurenta s-a rasfrant asupra preturilor la materiile prime, asupra laptelui provenit de la fermele din Romania. S-a creat o presiune inversa si au pierdut fermierii. O parte din fabrici s-au inchis, iar din cele 400 de fabrici de lapte de procesare cu putere pe comertul intracomunitar mai avem in jur de 130 functionale. Acum, piata laptelui va fi afectata si de acest cost suplimentar al ambalajului pentru ca vor fi afectate produsele ieftine, low-cost, cele care se adresau pensionarilor si familiilor nevoiase, nu produsele premium, nu branzeturile de lux”, a subliniat Cojocaru.
 
Totodata, in opinia acestuia, desi aceste taxe de mediu au fost cerute industriei alimentare, nu s-au vazut imbunatatiri pe partea de mediu.
 
„Din punct de vedere al consumatorului, acesti bani s-au luat de la industrie, dar nu s-a vazut nimic la imbunatatirea vietii noastre din punct de vedere al poluarii mediului. Se preconizeaza sa se ia in jur de 50 de milioane de euro, dar ce se va face cu acesti bani, nu stim. Nu exista nicio solutie si niciun proiect. In 2016, niciun producator nu are contract cu un reciclator, ceea ce inseamna ca suma de 200.000 euro pe zi anuntata de MMAP o vom plati tot noi, ca si cetateni, si industria care va mai ramane functionala. Riscul si impactul este atat de mare, iar neglijenta cu care s-a tratat aceasta problema timp de zece ani ma fac sa cred ca se doreste distrugerea industriei alimentare din Romania ca sa lasam loc altor produse din spatiul intracomunitar pe o piata in care sa nu mai putem bea lapte romanesc”, a explicat presedintele APRIL.