Proiectul Controlul integrat al poluării cu nutrienţi va împăduri peste 40 de hectare de teren, în acest an

Impaduriri in cadrul proiectului Controlul integrat al poluarii cu nutrienti. Peste 40 de hectare vor fi impadurite in primavara anului 2011. Impaduriri cu specii de arbori si arbusti autohtoni-salcam, ulm, stejar, gladita, dracila, arin,jugastru

Proiectul, finanțat de Banca Mondială şi Guvernul României, vizează pentru primavara lui 2011 plantarea a 44 hectare din 6 comune vulnerabile la poluarea cu nutrienți.

Ministerul Mediului şi Pădurilor anunță că, în cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi,” finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, a livrat în teritoriu puieți necesari plantării în această primăvară a unei suprafețe totale de 44 de hectare din 6 comune din Argeș, Bihor, Brașov, Cluj, Vâlcea și Satu Mare.

Proiectul, demarat în 2008 cu sprijinul Băncii Mondiale, urmăreşte reducerea deversărilor de nitrați în apă şi, în final, reducerea poluării cu nitrați a Dunării şi Mării Negre, prin investiţii în 86 de localităţi din zone vulnerabile la acest tip de poluare.

Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitraţi, conform unui raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor.

Astfel, proiectul implică acordarea de sprijin comunelor aflate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, pentru plantarea de puieţi şi vegetaţie forestieră pe terenurile degradate, plantarea de perdele forestiere şi fâşii riverane tampon pentru protejarea corpurilor de apă.

Sprijinul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” constă în elaborarea proiectelor tehnice de plantare, furnizarea puieţilor forestieri şi asistenţa tehnică privind activitatea de împădurire. Plantarea propriu-zisă, precum şi întreţinerea ulterioară a suprafeţelor plantate este asigurată de comunele beneficiare din cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”.

Cele 6 localități care urmează să beneficieze în această etapă de împădurire sunt : Bonţida – judeţul Cluj, Mihăeşti – judeţul Vâlcea, Albeştii de Argeş – judeţul Argeş, Prejmer - judeţul Braşov, Şoimi - judeţul Bihor, Păuleşti – judeţul Satu Mare.

Activităţile de plantare încep în data de 30 martie 2011, în comuna Prejmer – judeţul Braşov, unde va fi plantată o suprafaţă de 6,5 hectare. Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” asigură asistenţa tehnică pe parcursul plantării, prin intermediul consultantului angajat în acest sens, respectiv Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Braşov.

Puieţii livraţi includ următoarele specii: Salcâm, Gorun, Stejar, Tei, Ulm, Frasin, Jugastru, Ulm de Turkestan, Sălcioara, Glădiţă, Păducel şi Anin negru.

România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Ajutor financiar nerambursabil de la Facilitatea Globală de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (Proiectul) în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN).
Valoarea proiectului, care va fi implementat pe o perioadă de 5 ani, este de 60,04 mil euro. Sursele de finanţare sunt: împrumut Banca Mondială - 50 mil. euro, donaţie Facilitatea Globală de Mediu (GEF)- aprox. 4,01 mil euro, contribuţii Consilii Judeţene- 1,40 mil. euro, contribuţii Consilii Locale: 3,63 mil. euro, contribuţie ANAR (Administraţia Naţională Apele Române) - 1 mil. euro.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a evacuărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.

Proiectul implică activități de colectare, depozitare și gestionare a gunoiului de grajd și a gunoiului menajer biodegradabil, dotarea comunităților locale cu echipamente pentru colectarea și împrăștierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd, dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, construcția unor platforme comunale de depozitare și management al gunoiului de grajd, reabilitarea pajiștilor comunale și crearea unor bariere vegetale de protecție în jurul platformelor comunale, lucrări de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Aceste măsuri vor elimina riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă infestată și vor promova utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant. Poluarea cu nitrați este un proces care afectează pânza freatică, oamenii și întreg ecosistemul.

Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitraţi, conform unui raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, publicat de Comisia Europeană şi bazat pe monitorizarea concentraţiei de nitraţi din apele subterane şi de suprafaţa efectuată de Administraţia Naţională „Apele Române”.