Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Cultura de mazare - avantajoasa si profitabila

Autor: Redactia Agroromania

Publicat la data de 03 Mai. 2024 in: Gradina de legume

cultura-de-mazare-avantajoasa-si-profitabila

In Romania structura culturilor a impus, timp indelungat, cultivarea mazarii, in primul rand dupa porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof, rapita (cu rezultate destul de bune).

Tags: mazaretehnologii agricolefisa tehnologicacultivaremazaremazareimazariicultivareaculturatehnologietehnologiaingrijireproductielucrari

Este de dorit ca mazarea sa urmeze dupa plante care parasesc terenul devreme, permitand lucrarea mai timpurie si cat mai corecta a solului, care sa fie nivelat, fara resturi vegetale şi buruieni inca din toamna. Cele mai bune rezultate se obtin dupa cereale paioase si dupa unele culturi prasitoare cu recoltare mai timpurie si in conditiile in care au fost combatute bine buruienile.

In Romania structura culturilor a impus, timp indelungat, cultivarea mazarii, in primul rand dupa porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof, rapita (cu rezultate destul de bune).

Nu se recomanda amplasarea culturilor de mazare dupa alte leguminoase, pe de o parte, pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de alta parte, din cauza perpetuarii si amplificarii atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din Romania ar fi nerational sa se renunte la efectul ameliorator al leguminoasei in asolament.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura de sofran

Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

Mazarea este o planta care nu se autosuporta si, ca atare, monocultura este exclusa. In cazul cultivarii repetate a mazarii pe acelasi teren, apare fenomenul de „oboseala solului”, care se manifesta, in principal, prin tulburari bruste de crestere, absenta formarii nodozitatilor pe radacini, putrezirea radacinilor si a tulpinii.

Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei si de excesul de apa, datorate compactarii solului si drenajului defectuos. In monocultura se amplifica imburuienarea terenului, atacul de boli si daunatori, astfel ca productiile scad considerabil. In prezent, se accepta ca mazarea poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani, fara risc, cu condiţia tratarii seminţelor, inainte de semanat, impotriva bolilor.

La randul sau, mazarea este o premergatoare foarte buna pentru multe culturi si o excelenta premergatoare pentru grau, deoarece, se recolteaza timpuriu, are o influenta favorabila asupra structurii solului, solul este reavan si se poate ara in condiţii bune, in sol ramane o cantitate apreciabila de materie organica şi de azot (circa 1,5 t substanţa uscata şi 30-100 kg N/ha).

In conditiile din Romania mazarea trebuie cultivata in solele in care urmeaza sa fie semanat grau de toamna. Sunt situatii cand, dupa mazarea recoltata timpuriu, in luna iunie, sunt semanate culturi succesive, care folosesc bine disponibilul termic ramas pana in toamna.

Lucrarile solului in cultura mazarii

Dezmiristirea. Imediat dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberarea terenului de resturi vegetale, se recomanda sa se efectueze o lucrare de dezmiristit, cu scopul maruntirii buruienilor, a resturilor vegetale (miristea) şi a startului superficial al solului.

Aratura. Cat mai curand posibil terenul se ara cu plugul in agregat cu grapa stelata, la adancimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazare recomanda, adesea, sa se are mai adanc decat pentru alte culturi; indeosebi pe solurile grele, afanarea adanca a solului favorizand o mai buna dezvoltare a radacinilor in straturile adanci ale solului.

Araturile efectuate vara se lucreaza in mod repetat pana in toamna (se grapeaza), lucrari prin care este nivelat terenul, sunt maruntiti bulgarii si sunt distruse buruienile care rasar, reducand, astfel, rezerva de buruieni.

Araturile efectuate dupa premergatoare cu recoltare mai tarzie pot fi lucrate inca din toamna sau pot fi lasate in „brazda cruda”. In mod obisnuit, se sustine necesitatea graparii si nivelarii araturii in toamna, ceea ce ofera avantajul ca, la desprimavarare, terenul de usuca mai repede si mai uniform si se poate semana mai devreme; cultivatorii de mazare din zonele secetoase (de ex. Dobrogea) prefera acest sistem de lucrare a solului.

Pe anumite terenuri, şi indeosebi in zonele cu soluri grele si unde cad cantitati mari de precipitatii in sezonul rece, graparea si nivelarea terenului in toamna pot conduce la compactarea exagerata a solului pe timpul iernii, acesta se usuca mai greu in primavara şi se intarzie semanatul. In asemenea situatii este de preferat ca aratura sa fie lasata nelucrata peste iarna.

In primavara terenul se lucreaza cat mai timpuriu posibil, dar numai dupa ce apa s-a scurs in profunzime, pentru a evita compactarea exagerata prin trecerea agregatelor agricole; din aceleasi motive, trebuie redus la minimum numarul de treceri pe teren cu agregatele agricole.

Graparea. De regula, in primavara, sunt necesare doua lucrari, dintre care o lucrare de grapat la desprimavarare, pentru mobilizarea solului si o a doua lucrare, efectuata chiar inainte de semanat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu campuri de grapa cu colţi şi lama nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adancimea de semanat.

Prin toate lucrarile solului trebuie urmarit sa se obtina un teren foarte nivelat, care sa permita un semanat uniform, ca adancime si ca distribuire a semintelor, realizarea unor culturi uniform dezvoltare, foarte important pentru a inlesni recoltarea mecanizata a culturii.

Samanta si semanatul mazarii

Mazarea este semanata primavara cat mai timpuriu, atunci cand se poate pregati terenul in conditii bune (solul s-a zvantat bine). Calendaristic, in Romania, culturile de mazare sunt semanate in cursul lunii martie (de regula, in prima jumatate a lunii martie in sud şi in a doua jumatate in restul zonelor); spre nord şi in ultimii ani cu desprimavarare tarzie, sunt situaţii in care mazarea este semanata la inceputul lunii aprilie.

Semanatul timpuriu ofera avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme favorabila mazarii, sub aspectul conditiilor de umiditate, temperatura si lungime a zilei (lunile martie-iunie). In acest fel, este valorificata in conditii optime umiditatea acumulata in sol in sezonul rece şi care asigura germinarea semintelor şi cresterea tinerelor plantute.

Semanatul intarziat antreneaza, de regula, scaderea importanta a producţiilor; se discuta chiar despre pierderi de productie de 50%, la o intarziere de 20 de zile faţa de perioada optima de semanat. Sunt afectate toate componentele de producţie şi indeosebi numarul de boabe formate pe o planta.

Mazarea este semanata in randuri dese (12,5 cm), prin care se asigura o mai buna distribuire a seminţelor. Semanatul mazarii in carari (similar cu ce s-a prezentat la grau) ofera avantaje certe, permiţand aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor şi daunatorilor, foarte uniform, şi pana in faze de vegetaţie mai avansate.

Datorita cerintelor mari fata de umiditate in faza de germinare, mazarea trebuie semanata mai adanc; in condiţiile din Romania se seamana la circa 6 cm adancime.

Semanatul superficial este foarte daunator deoarece conduce la un rasarit neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul pasarilor. Semanatul exagerat de adanc este, de asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminţelor in curs de germinare este insuficienta, se amplifica atacul de boli şi, ca urmare, se inregistreaza pierderi importante de densitate.

Lucrarile de ingrijire a mazarii

Pentru combaterea daunatorilor se folosesc microorganisme entomopatogene ca B. brassiniana pentru gargariţa frunzelor la mazare şi Enthomophora sp. pentru paduchele verde al mazarii.

Recoltarea mazarii

Se apreciaza ca perioada optima de recoltare a unui lan de mazare este foarte scurta, de numai 4-5 zile. Ca urmare, lanurile de mazare trebuie recoltate cu prioritate fata de alte culturi. La recoltare, terenul trebuie sa fie foarte bine nivelat si fara buruieni.

Se recomanda sa se inceapa recoltatul atunci cand plantele s-au ingalbenit, frunzele s-au uscat si 75% din pastai sunt galbene, pergamentoase si boabele s-au intarit.

De regula, maturarea si recoltarea mazarii au loc in a doua jumatate a lunii iunie; in zonele umede si racoroase si in unii ani mai ploiosi, se intarzie pana in prima decada a lunii iulie.

In tara noastra, recoltarea lanurilor de mazare se efectueaza divizat ( in doua faze): in prima faza plantele sunt smulse sau taiate cu masina de recoltat mazare (sau manual, pe suprafete mici) dupa care sunt lasate in brazda continua cateva zile pentru uniformizarea coacerii; in faza urmatoare se treiera cu combina de cereale, prevazuta cu ridicator de brazda şi efectuandu-se o serie de reglaje specifice, indeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor: reducerea turaţiei aparatului de treier la mai puţin de 600 rotaţii/minut; marirea distanţelor dintre batator şi contrabatator; reglajele se refac de 2-3 ori pe zi.

Treieratul se desfasoara cel mai bine cand umiditatea boabelor este cuprinsa intre 18-20%; sub 15% boabele se sparg uşor, iar peste 22% treieratul se face cu dificultate.

Extinderea in cultura a soiurilor de tip „afila”, la care plantele nu se culca la pamant la maturitate, permite recoltarea directa a lanurilor de mazare dintr-o singura trecere cu combina. In acest caz se practica montarea unor degete speciale ridicatoare de lan la dispozitivul de taiere al combinei.

Imediat dupa recoltare si inainte de depozitare boabele de mazare trebuie supuse operatiunilor de condiţionare (gazarea contra gargaritei, eliminarea impuritaţilor, uscarea boabelor pana la 14% umiditate).

Adunarea resturilor vegetale si eliberarea terenului nu pun probleme deosebite. Vrejii de mazare au valoare furajera ridicata şi sunt adunaţi usor, prin presare, folosind presa pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5-3t vreji/ha.

Autor: Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.

Newsletter gratuit