Inventarul apicol. Clasificarea stupilor

Stupii cu rame mobile sunt in primul rand in avantajul crescatorului, pentru a-i facilita o serie de manevre, de aceea acesti stupi sunt cei mai raspanditi la ora actuala.

Pentru a se ajunge la o apicultura moderna, numarul de tipuri de stupi a fost restrans la cateva modele, mai ales dimensiunea si forma ramei s-a standardizat tocmai pentru a usura circularea si folosirea materialului biologic si pentru a generaliza tehnologiile de crestere.

 

Stupul din ziua de astazi este rezultatul experientelor si imbunatatirilor aduse de generatii si generatii de apicultori. Astfel, in functie de posibilitatea de marire a capacitatii stupului, acestia se impart in doua mari categorii: stupi verticali, care asigura marirea volumului pe verticala, prin atasarea de noi corpuri sau magazii de recolta si stupi orizontali ce permit dezvoltarea albinelor pe plan orizontal prin introducerea de noi rame in partile laterale ale acestuia.

 

Aceste tipuri au insa anumite caracteristici comune, ei trebuie sa fie de capacitate mare, sa fie incapatori pentru familia de albine, util ar fi sa aiba un volum de 70-90 de litri, sa fie corect construiti din material uscat cel putin timp de trei ani, toate piesele componente sa fie mobile si sa se potriveasca la orice stup de acelasi model, sa fie usor de transportat, cu o constructie care sa intruneasca strictul necesar, sa se deschida in partea superioara, nu lateral. Ideal ar fi sa fie construiti din lemn de molid.

 

Peretii trebuie sa fie subtiri de aproximativ 22-24 mm, facilitand transportul acestora. Este nevoie de capace plane pentru a putea suprapune stupii in timpul transportului. Stupii trebuie, de asemenea, sa fie vopsiti pentru a proteja lemnul de precipitatii sau condens.

 

In lume se folosesc multe tipuri de stupi, dar in tara noastra au fost standardizate urmatoarele tipuri: stupul multietajat STAS nr. 8128/77, stupul vertical cu corp si magazin STAS 11383/1980 si stupul orizontal STAS nr. 4170/1976.

 

Stupul multietajat, care a fost conceput de Langstroth si perfectionat de Root, prezinta o varianta imbunatatita si adaptata conditiilor din tara noastra.

Caracteristic pentru acest tip de stup este capacitatea de inversare a corpurilor, unde corpul de sus in care s-a dezvoltat familia coboara, iar corpul cu faguri noi se pune deasupra. In corpul de jos, puietul va ecloziona si va elibera celulele, iar printr-o noua inversare se vor asigura spatii pentru cresterea puietului sus, in spatiul cu faguri noi.

 

Volumul acestui tip de stup se poate mari prin adaugarea de noi corpuri. Este format din trei corpuri de aceleasi dimensiuni ce se suprapun. Componentele sale sunt: soclu, corpuri, podisor, podisor separator, rama de ventilatie, capac, rame, alimentator, bloc urdinis, inchizator pentru urdinis si accesorii pentru fixare. 

 

Soclul sau baza este mobila, putin mai lunga decat stupul, cu o parte ce formeaza scandura de zbor. Corpul are pe peretii din fata si spate falturi supero-interioare ce sustin ramele. Podisorul este alcatuit dintr-o rama care fixeaza in interior o tablie din scanduri imbinate in falt.

Podisorul despartitor seamana cu cel simplu, cu deosebirea ca rama are trei laturi cu sase urdinisuri suprapuse, conice, care atunci cand este necesar se inchid cu cate un bloc. Rama de ventilatie este formata dintr-un cadru exterior din lemn cu o sarma in partea superioara, care serveste la aerisirea coloniei in timpul transportului.

Capacul este telescopic si are partea superioara plana. Are o grosime de 20 mm si inaltimea de 91 mm. La exterior, dimensiunile sunt 534x463 si o inaltime de 101 mm.

 

Pentru transport are doua tije de otel de 6-8 mm si o lungime de 991 mm. Ramele sunt 10 la numar, alcatuite dintr-o sipca superioara, una inferioara, cunoscuta si sub numele de speteaza, si doua laterale avand dimensiunile de 435 mm lungime si 230 mm inaltime.

Blocul de urdinis are rolul de reducere sau marire a dimensiunilor urdinisului in functie de marimea familiei si de sezon. Inchizatorul de urdinis se foloseste in special in timpul transportului.

 

Stupul vertical cu magazine este alcatuit din urmatoarele componente: soclu, corp, magazine de recolta, podisor, capac, diafragma, rame si bloc de urdinis. Acest tip de stup, avand dimensiuni asemanatoare cu stupul multietajat, permite utilizarea de elemente la comun, cum ar fi: fundul, magazinul, podisorul, blocul de urdinis etc.

 

Stupul orizontal este singurul de acest tip folosit in tara noastra in care dezvoltarea se face pe orizontala. El este alcatuit din corp, cu 20 de rame, doua diafragme, sistem de fixare al ramelor pentru transport, podisor si, bineinteles, capac.

Peretii au o grosime de 24 mm, iar cei longitudinali prezinta in partea supero-interioara doua falturi: unul pentru sustinerea ramelor, iar celalalt pentru fixarea podisorului. Faltul pentru rame este taiat in unghi ascutit si este prevazut cu tabla pentru a impiedica propolisarea umeraselor de la rame. Dimensiunile exterioare sunt de 516x828x400 mm, iar volumul de 116 l.

 

In concluzie, dupa ce v-ati hotarat asupra tipului de stup, axati-va doar pe el. Toate ramele se vor potrivi cu toate cutiile, toate cutiile vor avea imbinarile etanse la albine si toate acestea vor fi compatibile cu fundul, capacul interior sau capacul exterior.

 

Pavilionul apicol este confectionat din lemn, metal sau alte materiale care adapostesc stupii temporar sau permanent. Pentru fiecare stup exista iesire catre exterior, iar in interiorul pavilionului trebuie sa fie suficient spatiu pentru apicultor ca sa poata lucra inauntrul stupilor.

Un pavilion bine pus la punct, in afara de spatiul pentru lucru, are loc de odihna sau alte amenajari si instalatii. Teoretic, un pavilion este extrem de util pentru fiecare apicultor, dar acesta trebuie sa respecte o serie de reguli de ordin constructiv, tehnologic si, nu in ultimul rand, de circulatie

 

Pavilioanele sunt de doua tipuri: fixe si mobile, dar cele mai comune sunt cele mobile, in care stupii sunt adapostiti permanent.

 

Pavilioanele fixe se folosesc de regula in zonele unde este foarte frig, iar iernile sunt aspre, cu vanturi puternice. Este cunoscut faptul ca albinele ierneaza mai bine in spatii protejate de intemperii.

 

Sunt in general confectionate din lemn, atat peretii, cat si acoperisul, acesta din urma fiind acoperit de un strat subtire, protector, in general confectionat din tabla. Ideal ar fi sa se vopseasca cu o culoare inchisa, un brun spre exemplu, pentru a atrage capacitatea calorica mai bine. O astfel de vopsea poate mari cu cateva grade temperatura interioara.

Stupii sunt asezati in interior pe unul, doua sau chiar trei niveluri cu expunere sudica. In functie de resursele materiale si inovatia de care da dovada fiecare apicultor, aceste pavilioane pot deveni extrem de confortabile si utile.

 

Pavilionul mobil sau, mai corect, remorca apicola pavilionara este, de fapt, un pavilion fix asupra caruia se aduc imbunatatiri de ordin tehnologic pentru a putea circula pe drumurile nationale. Acesta are o capacitate cuprinsa intre 20 si 100 de stupi si poate fi tractat sau autopurtat.

Viteza maxima de circulatie este de pana in 30 km/h la cele tractate (de obicei se deplaseaza cu ajutorul tractoarelor agricole) si mai mare de 30 km/h in cazul celor autopurtate.

 

Stupul pentru remorca apicola pavilionara are fundul fix si unsprezece rame Dadant (43,5x30 cm), magazin cu 11 rame de 43,5x16,2 mm, podisor, sita de ventilatie, scandura de zbor si bloc reducator de urdinis.