Cultura de menta. Cultivarea plantei in Romania

Materia prima utilizata poate fi reprezentata de frunze sau de planta intreaga (Menthae folium, Menthae herba). Menta reprezinta una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. In lucrarea „Papyrus Ebers“ este mentionat faptul ca menta era folosita cu 1550 de ani inaintea erei noastre in Egipt. 

 

Componentul principal al uleiului este mentolul pentru specia Mentha piperita si carvona pentru Mentha crispa. Mentolul se gaseste in proportie de 75%, iar carvona in jur de 45-60% in uleiul volatil extras din herba proaspata.

 

 

Menta prezinta plasticitate ecologica mare, fiind raspandita pe toate continentele. Cele mai favorabile zone de cultura se intalnesc in zona Barsei, Valea Oltului si Muresului, Campia Banatului si in Campia Romana, in conditii de irigare. Pe suprafete mici este cultivata si in gradini. 

 

Vegetatia plantelor incepe primavara devreme, la temperaturi de 3-5 grade C; stolonii de menta rezista la temperaturi de -20 grade C. Temperatura optima in timpul verii este de 18-22 grade C, iar suma temperaturilor pe intreaga perioada de vegetatie este de 1.500-1.600 grade C.

 

 

Menta este o planta ierboasa, anuala, cu partea aeriana foarte bine ramificata. Planta se caracterizeaza prin faptul ca nu fructifica si se inmulteste exclusiv pe cale vegativa, prin stoloni.

 

La nodurile stolonilor se formeaza frunze mici, radacini adventive si noi lastari aerieni. Stolonii ramifica si cresc in directie orizontala, ducand la autoextinderea tufei. Stolonii se formeaza in fiecare an, incepand din perioada infloritului si asigura refacerea partii aeriene a plantei, in anul urmator. De aceea, menta a fost considerata, in mod eronat, ca fiind o planta perena.

 

Frunzele sunt dispuse opus, scurt pedunculate, oval-lanceolate, ascutite la varf, iar florile sunt grupate in cime spiciforme. Infloreste din luna iunie pana in septembrie. 

 

Tulpinile sunt erecte, frunzele sunt mari, de culoare verde inchis, lipsite de petiol, cu marginea puternic dintata. Inflorescentele sunt asezate in varful ramificatiilor, iar corola este roz-violacee. Pe toate organele aeriene se gasesc glande oleifere, densitatea acestora fiind mai scazuta pe partea dorsala a frunzelor.

 

Mentha crispa (menta creata) este un hibrid obtinut din doua specii de menta, aparut probabil spontan, iar cu partea aeriana puternic ramificata si frunzele gofrate.
 

 

Se recomanda ca menta sa fie cultivata ca planta anuala si sa intre in cadrul asolamentului. Daca menta este mentinuta in cultura pe acelasi teren mai multi ani, apare o densitate excesiva a culturii, creste exagerat de mult densitatea tulpinilor, in dauna productiei de frunze si de ulei volatil; solul se compacteaza, se imburuieneaza, se inmultesc daunatorii si bolile, de exemplu, atacul de rugina (Puccinia menthae) poate compromite recolta. De asemenea, in anii urmatori se formeaza stoloni scurti, in cantitate mai mica, ce nu pot fi valorificati.

 

Exista si posibilitatea mentinerii mentei 2 ani pe acelasi teren. In acest caz, se recomanda efectuarea unei araturi de acoperire, executata superficial, in toamna, iar in anul al doilea, la inceputul vegetatiei sa se lucreze plantatia cu un cultivator, pentru retrasarea randurilor, afanarea solului si combaterea buruienilor. Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt leguminoasele pentru boabe, borceagurile si cerealele paioase. Nu se recomanda sa se cultive menta dupa lucerna, trifoi sau graminee perene care lastaresc si necesita lucrari suplimentare de intretinere. 

 

La randul ei, menta este buna premergatoare pentru unele prasitoare sau plante de nutret, care, prin tehnologie, permit distrugerea plantelor de menta care regenereaza din partile subterane.

 

 

Menta este o planta care valorifica bine ingrasamintele organice, deoarece sistemul radicular nu este foarte bine dezvolat, iar ritmul de crestere a plantelor este foarte rapid. Se recomanda folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat si aplicat uniform, care contribuie la imbunatatirea starii de fertilitate a solului, dezvoltarea masei vegetative, dar si la cresterea continutului in ulei volatil.

 

Se pot aplica 25-40 t/ha de gunoi de grajd, toamna sub aratura, inainte de infiintarea plantatiei. Se mai poate aplica mranita sau compost, pe rigole, odata cu plantatul stolonilor.

 

 

Dupa cereale paioase sau dupa leguminoase care se recolteaza devreme se va executa un dezmiristit, dupa care se va ara adanc la 25-30 de cm, cu plugul in agregat cu grapa. Pana in toamna vor fi efectuate grapari repetate prin care se pastreaza umiditatea si sunt distruse buruienile.

 

Dupa premergatoare tarzii se va executa un dezmiristit, apoi aratura adanca; pana la plantarea stolonilor terenul va fi intretinut prin treceri cu grapa cu discuri, pentru distrugerea buruienilor. Pentru plantarea din toamna, solul va fi foarte bine maruntit si nivelat cu grapa cu discuri in agregat cu o grapa reglabila si bara nivelatoare. In cazul in care, din anumite motive, plantarea nu s-a realizat toamna, atunci pregatirea terenului trebuie realizata primavara foarte devreme, atunci cand conditiile climatice permit acest lucru.

 

 

Menta se inmulteste prin stoloni sau prin inradacinarea butasilor tulpinali porniti din nodurile stolonilor. Materialul de inmultire trebuie sa provina de la culturi ecologice de menta care se desfiinteaza. Recoltarea stolonilor pentru infiintarea noii culturi trebuie sa se faca in ritmul plantarilor. Datorita inradacinarii superficiale, stolonii pot fi scosi cu o furca pe suprafete mici, sau printr-o lucrare fie cu plugul fara cormana, fie cu o lama dislocator, sau cu masina de scos cartofi, pe suprafete mai mari. Inainte de plantare, trebuie alesi stoloni vigurosi, turgescenti care sunt fasonati la 12-15 cm lungime, cu foarfeci de vie. 

 

De la plantatiile de menta bune se pot obtine circa 6-8 tone de stoloni, iar cantitatea de stoloni recoltata de pe un hectar poate constitui material de inmultire pentru 6 hectare de plantatie nou infiintata. In cazul in care trebuie pastrati peste iarna, stolonii sunt depozitati in silozuri special amenajate, prevazute cu instalatii de aerisire si udati permanenti pentru a nu se deshidrata. 

 

Plantarea este recomandat sa se faca toamna, deoarece se realizeaza o mai buna inradacinare si o densitate corespunzatoare a plantelor in camp. In acest fel, lastarii pornesc in vegetatie mai devreme, in primavara, au o dezvoltare mai rapida, obtinandu-se astfel productii bune si de calitate superioara. 

 

Plantarea stolonilor se face fie manual, fie semimecanizat. Plantarea manuala solicita o cantitate mare de forta de munca, in medie 15-17 muncitori pentru un hectar. Plantarea semimecanizata necesita doar 3 muncitori pentru infiintarea unui hectar de cultura.

 

Distantele recomandate dintre randuri sunt de 70 de cm la specia Mentha piperita, iar pentru Mentha crispa de 60-65 cm. Deschiderea rigolelor se va face in ritmul plantarii pentru a nu se eva - pora apa din sol.

Stolonii se insira pe fundul brazdei, petrecandu-se cativa cm si imediat se acopera cu pamant, fie cu sapa, fie cu o noua trecere cu rarita pe intervalul dintre randuri, urmat de o tavalugire pentru a nu crea conditii de uscare a solului.

Norma de stoloni este de 1.400 kg/ha. La plantarea semimecanizata, se deschid rigole cu rarita la o adancime de 15 cm; pe bara cultivatorului se monteaza cutiile cu stoloni si scaune pentru muncitori. In cultura exista soiurile Columna, Cordial si Cristal, la Mentha piperita, respectiv Mencris si Record, la Mentha crispa.

 

 

Dupa plantarea din toamna nu se mai fac alte lucrari. In primavara se executa lucrari de prasit si de plivit pe rand, pentru a tine sub control aparitia buruienilor. In anumite situatii se mai recomanda grapatul perpendicular pe directia randurilor, obligatoriu cu grapa cu colti reglabili, cu coltii indreptati inapoi, astfel incat sa nu fie scosi stolonii din pamant.

Prasilele se vor efectua pana in faza de ramificare a plantelor, iar mai tarziu igiena culturala va fi realizata cu ajutorul plivirilor repetate. 

 

Irigarea se face cu norme cuprinse intre 300 si 350 m3/ha pentru prima parte a vegetatiei si apoi, de la inceputul perioadei de inflorire, cu norme de 500-600 m3 /ha. Intotdeauna dupa recoltare, menta se va iriga.

Cele mai bune metode de irigare sunt irigarea pe brazde si irigarea prin picurare. Irigarea prin aspersiune nu este recomandata deoarece exista pericolul favorizarii atacului de rugina (Puccinia menthae), care poate compromite recolta. 

 

Controlul bolilor (rugina, antracnoza), se realizeaza prin masuri preventive care se refera la plantarea in toamna a stolonilor sanatosi, curatati bine de resturi vegetale, fertilizarea rationala cu ingrasaminte organice, distrugerea mentei salbatice mai ales pentru zonele in care apa poate balti si solul este umed, revenirea culturii de menta pe acelasi teren dupa 5-6 ani.

 

Cei mai frecventi daunatori din culturile de menta sunt paianjenul mentei, paduchele frunzelor sau puricele mentei, care nu provoaca pagube mari si de aceea pot fi controlati prin metodele preventive mentionate ca si in cazul bolilor.

 

 

In cazul in care materia prima va fi folosita pentru extragerea uleiului volatil, atunci se recolteaza cand 50% din inflorescente sunt deschise; daca se doreste ca materia prima sa intre in componenta unor ceaiuri, ca material uscat, atunci se recolteaza cand 30-40% din plante au inflorit.

 

Recoltarea masei vegetative aeriene se face prin cosit cu o cositoare mecanica. Se recomanda sa se recolteze in ritmul distilarii, pentru a nu se crea pierderi de ulei volatil.

 

O alta metoda de recoltare pentru suprafete mici este cea manuala, cu coasa sau secera, cu care se taie lastarii (herba). Se mai pot utiliza pentru taiere si cositoarea mecanizata sau vindroverul care lasa masa vegetala taiata in brazde de unde, cu ajutorul masinii de incarcat furaje, se incarca in mijloacele de transport.

 

Recoltarea frunzelor poate incepe atunci cand frunzele au lungimi de 5-6 cm, in mai multe etape. Se poate recolta frunza cu frunza si se obtine un material vegetal de cea mai buna calitate, care se aseaza in cosuri si se transporta la locurile de uscare. Aceasta lucrare poate dura 14-15 zile.

 

Nu se va recolta prea devreme in faza de butonizare, deoarece cantitatea de ulei volatil este scazuta si de calitate slaba.

 

Se mai poate recolta si prin strunjire, prin trecerea mainii de-a lungul lastarilor si detasarea frunzelor, dar materialul vegetal este partial distrus, zdrobit si apar pierderi de ulei volatil.  Trebuie sa se recolteze in miezul zilei, intre orele 10 si 14, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua, ceata, iar frunzele trebuie sa fie zvantate pentru a avea continutul maxim de ulei volatil.

 

Uscarea materialului vegetal se va face la umbra, in soproane, poduri, pe o perioada de 5-6 zile. Frunzele si herba pot fi uscate si artificial, la temperaturi de maximum 350 grade C. 

 

Conditiile de receptionare prevad ca umiditatea la recoltare trebuie sa fie maximum 14%, frunzele brunificate maximum 3-5 pe fiecare tulpina; continutul in ulei volatil trebuie sa fie de minimum 1%, corpurile straine organice maximum 1,5%, iar cele minerale maximum 0,5%.

 

Productiile medii pot fi de 10-20 t/ha herba proaspata, respectiv 2,5-3 t/ha herba uscata sau 1.000-1.300 kg/ha frunze uscate.

 

 

Obtinerea pe cale industriala a uleiului volatil de menta se realizeaza prin distilarea masei vegetative proaspete sau uscate, cu ajutorul vaporilor de apa. Cele mai bune rezultate se obtin prin distilarea mentei lasata sa se ofileasca in brazde, timp de 24-48 de ore. 

 

75% din totalul uleiului volatil prezent in materialul vegetal supus distilarii se obtine in prima ora de distilare. Dupa circa 2 ore, este extrasa intreaga cantitate de ulei volatil. In timpul procesului de distilare trebuie sa se urmareasca parametrii: temperatura apei care intra in refrigerent trebuie sa fie de maximum 15-20 grade C, iar temperatura distilatului format din apa si ulei volatil, la iesirea din refrigerent, trebuie sa fie de 35-40 grade C, ceea ce va permite o decantare rapida a uleiului volatil.

 

Uleiul extras si decantat, pentru eliminarea apei, va fi pus spre pastrare si transportat in butoaie inoxidabile, care se vor depozita in incaperi racoroase, ferite de foc