Maghiranul, o planta aromatica si medicinala potrivita pentru gradini si incaperi insorite

Maghiranul (Majorana hortensis) este o planta aromatica din ce in ce mai utilizata in bucataria internationala. Traditia condimentului provine inca din antichitate, din tarile bazinului mediteranean. Frunzele lui contin uleiuri eterice cu un miros specific, usor mentolat. Se regasesc ca ingredient de calitate in retetele cu legume, carne de vita, carne de pui sau peste.

Aspectul maghiranului este de tufa, inalta de 40-80 de centimetri, in functie de conditii. In general, romanii il cultiva in ghivece, deoarece planta este sensibila la frig si toamna trebuie mutata in casa. Cei care doresc sa il cultive in gradina il utilizeaza ca planta anuala, in ansambluri de plante aromatice, alaturi de cimbru, menta, cimbrisor, marar, patrunjel, oregano, rozmarin, salvie.


Cum ingrijesti maghiranul
Alege un loc insorit. Pamantul trebuie sa fie nisipos, usor acid. Ideal este un amestec de turba, pamant de gradina si nisip. In jurul tufei (in gradina sau in ghiveci) se presara un strat fin de pietris sau de scoarta de copac. Maghiranul poate fi sufocat rapid de buruieni, iar acest strat va impiedica rasarirea lor.

Se inmulteste prin butasi, obtinuti din crengutele cu scoarta lignificata, nu din lastarii verzi. Amestecul de inradacinare este format din o parte turba si o parte nisip, si trebuie mentinut umed in permanenta.

Poti folosi o solutie care stimuleaza dezvoltarea radacinilor, cum este RADISTIM.

Inmultirea maghiranului
Maghiranul se inmulteste si prin seminte. Ele sunt foarte mici, iar atunci cand le semeni in rasadnita exista riscul ca plantele sa rasara neuniform, cu zone foarte aglomerate unde plantele se vor dezvolta prea lent sufocandu-se reciproc. Pentru a evita acest lucru, amesteca-le cu rumegus sau cu un nisip foarte fin si imprastie cu grija amestecul, cat mai uniform in rasadnita. In acest fel vei obtine o rasarire uniforma pe toata suprafata solului.

Solul din rasadnita trebuie sa fie foarte bine afanat, un sol greu care face crusta la suprafata va impiedica rasarirea plantutelor. Rasadnita nu trebuie tinuta in lumina puternica, are in schimb nevoie de caldura. Rasadurile de maghiran ajung la 4-5 cm intr-o perioada de 40-45 de zile si se pot transfera apoi in gradina sau in ghivece.

Pastreaza frunzele de maghiran in ulei de masline
Frunzele de maghiran se pot recolta tot timpul anului, daca planta este tinuta in ghiveci.

Recoltarea se face in cantitati potrivite, rupand ramificatii ale plantei dar avand grija sa nu "tunzi" planta de la baza solului, ci de la o inaltime de cel putin 5 cm pentru a nu o impiedica sa isi refaca foliajul. De regula recoltarea se face dimineata dupa rasaritul soarelui, perioada in care continutul de ulei eteric in planta este maxim.

Frunzele se folosesc verzi sau uscate. O metoda originala de a le pastra aroma un timp mai indelungat este pastrarea in ulei de masline. Vor fi mult mai parfumate decat cele uscate iar uleiul in care au fost pastrate se poate folosi si el, imprumutand o parte din parfumul frunzullitelor.

Reteta americana: aripi de pui cu maghiran

Ceaiul de maghiran este antidepresiv
Ceaiul de maghiran calmeaza durerile de stomac, ajuta digestia, creste pofta de mancare. In doze concentrate, produce somnolenta, are efecte antidepresive, chiar usor euforizante. Ceaiul mai este cunoscut si pentru efectele sale sudorifice. Este stiut faptul ca produce transpiratie abundenta si mareste temperatura organismului, de aceea se recomanda persoanelor care au probleme cu circulatia.

Pentru alungarea gripei sau a guturaiului, puteti incerca un alt preparat: la o cana de apa clocotita adaugati o lingurita de frunze maruntite de maghiran si un varf de cutit de ardei iute. Se bea foarte fierbinte, indulcit cu miere.

* ceai calmant: se bea o infuzie obtinuta din o lingurita de planta la 200 ml de apa fierbinte
* ceai antidepresiv: se bea o infuzie fierbinte din sase lingurite de planta la 200 ml de apa
* ceai fortifiant: macerat rece, obtinut din doua lingurite de planta lasate intr-o cana cu apa rece, timp de 24 de ore. Se strecoara si se bea indulcit cu miere.

Contraindicatii: ceaiul nu se recomanda hipertensivilor. Se bea cu precautie in zilele caniculare de vara sau de catre pacientii cu stari febrile.