Cimbrişorul (thymus serpyllum) - condiment şi medicament

Cimbrişorul înfloreşte din luna mai până în luna septembrie şi poate fi întâlnit atât la câmpie, cât şi în zonele de deal şi de munte, în pajişti şi locuri însorite. Este deopotrivă o plantă medicinală care tratează unele boli de stomac, dar şi un apreciat condiment.

Cimbrişorul în bucătărie

Cimbrişorul poate fi folosit pentru condimentarea tuturor preparatelor pe bază de carne de oaie, la pastramă, pentru fripturile pe grătar. Ficatul capătă un gust bun dacă este condimentat cu cimbru sau cimbrişor.

Citeşte aici despre diferenţa dintre cimbrul de câmp, cimbrul de grădină şi cimbrişor.

Cimbrişorul în medicină, dar şi în agricultura ecologică

Cimbrişorul conţine uleiuri volative, fiind expectorant şi dezinfectant, foarte util în tratamentul bolilor respiratorii (tuse) dar şi în tratamentul afecţiunilor digestive (paraziţi intestinali, enterocolite).

Cel mai simplu mod de administrare este ceaiul. Potrivit doctorului Valentin Nădăşan, ceaiul de cimbrişor se obţine dintr-o linguriţă de plantă uscată infuzată într-o cană ciu apă clocotită.

„Se beau 2-3 căni pe zi. Pentru tratarea infecţiilor respiratorii, se recomandă un amestec de cimbrişor şi scai vânăt. Pentru uz extern, se prepară un decoct din 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă şi se aplică sub formă de comprese locale, sau se fac spălături ale regiunii afectate. Cimbrişorul poate fi utilizat extern şi sub formă de băi medicinale, singur sau în asociere cu alte plante cu efect sinergic. Se prepară un decoct din 3 mâini de plantă la 10 litri de apă, care se adaugă la apa de baie”, spune Valentin Nădăşan.


în imagine, Thymus pulcherrimus, platoul Bucegi
Un lucru interesant pentru agricultura ecologică este că cimbrişorul s-a dovedit că are o acţiune puternic insecticidă şi vermicidă. În lucrarea Insecticide din plante, Arnason, Phylogene şi Morand scriu că o serie de plante aromatice de origine mediteraneană, precum cimbrul şi rozmarinul, pot sta la baza unui insecticid al mileniului trei, ecologic, complet biodegradabil şi inofensiv pentru flora şi entomofauna utilă.

Cel mai simplu preparat cu acţiune insecticidă este decoctul din cimbru, sau zeama de cimbru (cimbrişor), cu care se stropesc plantele de cultură. Insecticidele mai elaborate pot fi obţinute pe baza uleiurilor volatile concentrate extrase din cimbrişor.

Murray Isman, profesor la University of British Columbia, precizează că „aceste pesticide sunt, de fapt, un amestec de substanţe produse natural în plante, dintre care unele acţionează ca un insecticid de contact, iar altele ca repelent”.

Descrierea cimbrişorului

Este o plantă ierboasă, cu tulpina semilemnificată, târâtoare, care se fixeaza din loc în loc. Frunzele sunt mici, aromate, de culoare verde. Florile care apar din mai până în septembrie sunt de culoare roşu - violet.

Cimbrişorul conţine: serpilină, acid ursolic, acid oleanic, acid cafeic, acid rozmarinic, flavone, tanin, rezine, uleiuri volatile (terpene, timol, carvacrol)

Se înmulţeşte atât prin seminţe, cât şi vegetativ. Are tendinţa să formeze covoare. Preferă solurile uşoare, nisipoase, stâncăriile.

Frunzuliţele cimbrişorului sunt aromate, liniare, eliptic-ovate sau rotunjite, plane, nedentate, pețiolate, opuse, pubescente. Florile de cimbrişor au caliciul cilindric-campanulat cu cinci dinți, trei superiori, scurți, doi inferiori, lungi, tub floral scurt, pubescent, în exterior corola cu baza superioară ovată, emarginată, patru-unghiulară.