Cercetari privind bolile vitei de vie la Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie BLAJ

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE BLAJ, bolile vitei de vie, cercetare in viticultura, cercetari privind combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie

La SCDVV Blaj cercetãrile sistematice de protecţie fitosanitarã a viţei de vie au început în anul 1958. În perioada respectivã cercetarea stiinţificã a fost orientatã pe studiul biologiei, ecologiei şi combaterii manei viţei de vie (Plasmopara viticola) în pepinierã, plantaţii tinere si pe rod.

Pentru prima datã la SCDVV Blaj s-a testat eficacitatea fungicidelor de sintezã organicã, pe bazã de zineb, captan, faltan (Aspor, Captadin) care a dus la introducerea lor in combaterea manei, indeosebi in pepinierele viticole, unde fitotoxicitatea sulfatului de cupru (zeama bordeleza) a determinat reducerea semnificativa a randamentului de vite altoite.


Experientele cu ingrasaminte foliare asociate cu zeama bordeleza au dus la generalizarea utilizarii lor pe vegetatie la vita de vie, asigurand concomitent prin fertilizarea si combaterea manei, sporuri insemnate de productie.

Intrucat in aceea perioada zeama bordeleza era practic singurul fungicid utilizat pe scara de productie in combaterea manei, pentru asigurarea unei protectii fitosanitare in conditii dificile, s-au efectuat cu succes experiente privind utilizarea muiantilor si adezivilor (Detersin, Aracet) care isi mentin si astazi valabilitatea.

Pentru prima data in podgoria Tarnave si in Romania s-a pus in evidenta prezenta fungului patogen Monilinia fructigena pe struguri.

Au fost efectuate primele experiente cu erbicide la vita de vie cu produsele Simazin si Atrazin, in doze diferite in functie de speciile de buruieni, faza lor de vegetatie si perioada de aplicare.

Inca din acea perioada laboratorul a coordonat intreaga activitate de prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor vitei de vie din zona.

In anul 1969 s-a inregistrat primul atac masiv de acarieni la vita de vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor cercetari riguroase in aceasta directie. In urma studiilor au fost identificate patru specii de acarieni daunatori: Tetranychus urticae Koch, Panonycus ulmi Koch, ambele apartinand familiei tetranychide si Phyllocoptes vitis Nalepa sin cu Calepitrimerus vitis si Eriophyes vitis Pagest sin cu Colomerus vitis, din familia eryophidae. Pe parcursul a zece ani de mentinere sub observatie a speciilor enumerate s-a constatat o reducerea apreciabila a populatiei speciilor tetranychide si dezvoltarea cu preponderenta a speciei eriophyde Calepitrimerus vitis,devenit dupa 1980 principalul daunator al plantatiilor viticole din centrul Transilvaniei.

Combaterea excesiva a daunatorilor, cu produse chimice pe baza de DDT si Paration precum si utilizarea masiva a piretroizilor de sinteza a produs dereglari puternice in ecosistemele viticole. In aceste conditii dupa 1985 au fost reconsiderate toate mijloacele posibile de lupta impotriva speciilor daunatoare, rezultand un concept strategic nou cunoscut sub numele de combatere integrata.

In ultimii ani, in cadrul sistemelor integrate de protectie fitosanitara a vitei de vie, concomitent cu celelalte masuri o importanata deosebita s-a acordat organismelor entomopatogene. Pornind de la radiografia situatiei existente in regiune, cercetarile au urmarit identificarea si stabilirea structurii entomofaunei utile prezente in ecosistemul viticol Tarnave, in vederea protejarii acesteia si refacerii echilibrului ecologic in biosistemul pradator / daunator. Pana la ora actuala au fost identificate 32 specii utile, acarianul pradator Typhlodromus pyri fiind considerata cea mai importanta specie acarofaga prezenta in zona.

Ca urmare a acestor preocupari si a rezultatelor obtinute in activitatea de cercetare a fost elaborata pentru prima data in tara o tehnologie de combatere biologica a acarienilor specia Calepitrimerus vitis prin colonizarea suprafetelor cu pradatorul Typhlodromus pyri.

Promovarea conceptului de viticultura durabila a impus initierea unor cercetari privind rationalizarea metodelor chimice de combatere. Instalarea in anul 1997 a unui sistem ultramodern (AgroExpert) de monitorizare a parametrilor climaterici si avertizare automata a tratamentelor, a constituit un prim pas in elaborarea unor strategii moderne si rationale perfect adaptate conditilor ecologice si climatice specifice zonei. In colaborare cu firma Atcon Telemetry furnizorul programului de prognoza si avertizare addVANTAGE s-a urmarit imbunatatirea modelului matematic prin elaborarea de noi algoritmi pentru specia de acarieni Calepitrimerus vitis si moliile strugurilor speciile Lobesia botrana si Eupoecilia ambiguella.

Au fost intreprinse cercetari privind noi specii de daunatori si agenti patogeni semnalati in plantatiile viticole din zona: Plosnita verde a vitei de vie (Lygus spinolay), putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) si esca sau apoplexia (Stereum hirsutum), elaborandu-se tehnologii specifice de combatere.

Un loc aparte in cadrul cercetarilor de protectie fitosanitara l-au ocupat experientele privind testarea noilor pesticide oferite viticulturii. La SCDVV Blaj sunt organizate an de an loturi si variante experimentale pentru testarea biologica a produselor de ultima ora folosite in combaterea manei, puteregaiului cenusiu, puteregaiului negru, fainarii, acarienilor si moliilor vitei de vie.

Rezultateale cercetarilor efectuate au fost puse la dispozitia sectorului de productiei a SCDVV Blaj, societatilor comerciale de profil din zona, micilor producatori, prin tehnologii de combatere specifice, popularizate prin seminarii tehnice, publicatii tehnice, brosuri, articole din ziare si reviste.

In decursul anilor pe linie de protectie a vitei de vie au lucrat urmatorii: Dr. Ing Minoiu N.; ing. Halmaciu P.; ing. Manda Gh.; ing. Rosian M., iar după anul 1992 laboratorul este condus de Dr. ing. Tomoiaga Liliana fiind sprijinita de catre Petric Emiliana, laborant.

In prezent, cercetãrile de protecţie fitosanitarã a viţei de vie sunt orientate spre gãsirea mijloacelor de obţinere a maximului de recoltã în conditiile conservãrii si potenţãrii active si dinamice a sistemului natural exploatat. Astfel se aprofundeazã studii privind combaterea integratã si raţionalã a bolilor si dãunãtorilor vitei de vie prin cresterea ponderii fitoprotectiei sanitare biologice si biotehnice în scopul eliminãrii pesticidelor foarte toxice si poluante. Se studiazã fenomenul de rezistenţã a agentilor patogeni si dãunãtori la pesticide, selectivitatea, remanenta si fitotoxicitatea noilor pesticide.