Dăunători în culturile de oleaginoase: viespea rapiţei - Athalia rosae

Viespea rapiţei este un dăunător specific în majoritatea culturilor de crucifere, precum rapiţa, varza şi muştarul. Adultul are corpul de culoare neagră, cu toracele galben-auriu. Lungimea corpului la insecta adultă este de 5,2 - 9 mm. Antenele sunt formate din 9 articole de culoare neagră, dintre care al treilea este cel mai lung (C. Manolache, A. Săvescu).
La apariţie, larva are corpul verde şi capul negru, cu o lungime de 15-18 mm. În ultimul stadiu larvar culoarea se schimbă în cenuşiu. Cele trei stadii prin care insecta trece până la stadiul de adult, respectiv eonimfa, pronimfa şi nimfa, se caracterizează prin culoarea cenuşie sau vineţie a corpului. Viespea rapiţei iernează în stadiul de eonimfă, într-un cocon la 10-15 cm în sol.

Primăvara adulţii apar la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai. La numai o săptămână de la apariţia adulţilor, viespea rapiţei depune primele ouă, pe marginea frunzelor de rapiţă sau a altor plante din familia cruciferelor. Pe frunze apar, astfel, mici pustule rotunde, pe epiderma inferioară. După 6-13 zile apar primele larve care încep să se hrănească din frunza respectivă.

O a doua generaţie de insecte este aşteptată să apară la mijlocul verii, în luna iulie, sau în toamnă dacă vara va fi secetoasă. Cele mai mari pagube în culturi le produc larvele acestei celei de-a doua generaţii, care se hrănesc cu plantele tinere, din culturile înfiinţate toamna.