Rachetele antigrindina nu faciliteaza seceta

"Aceasta activitate (lansarea de rachete antigrindina, n.r.) este monitorizata si de catre Organizatia Mondiala de Meteorologie. Este un program stiintific recomandat la nivel de Organizatie Mondiala de Meteorologie. Din 2015 s-a si creat o autoritate la nivel mondial care recomanda tarilor sa infiinteze asemenea agentii ca omul sa intervina, pentru ca de cativa ani incoace fenomenele meteo au luat-o razna. Noi nu facem altceva decat sa stopam grindina si in niciun caz nu luam apa de la un fermier si o dam la altul. Nu speriem norii, nu-i deplasam dintr-o parte in alta. Astea sunt cuvinte scrise de catre oameni care nu stiu. Noi avem sistem de comunicare pe infrastructura STS-ului, avem aparatura de ultima generatie care ne da toate informatiile si de la Administratia Nationala de Meteorologie vedem efectiv tot ceea ce se intampla si ne ofera anumiti parametri prelucrati deja, Adica, ne spun exact ce se intampla si din centrul de comanda, de la unitatea din Ploiesti, se trimit informatii catre punctele de lansare unde avem operatorii. E pun lansatoarele pe coordonatele respective si racheta ajunge exact in zona indicata. Acum trei zile a fost un fenomen extrem in Prahova, unde am actionat cu 88 de rachete si am protejat in totalitate", a spus Caunei.

 

Potrivit specialistului, Romania nu este singura tara care deruleaza activitati menite sa protejeze culturile agricole de fenomenele meteorologice extreme.

 

"Acesti domni (reprezentantii LAPAR, n.r.) urmaresc sa cada grindina si sa incaseze bani de la asigurari. Aceasta este o forma de smecherie. Afirmatiile acestea nu le facem numai noi, ci si anumite autoritati ale statului. Sunt alte interese, asta e problema. Interventiile noastre nu produc niciodata seceta, iar acest lucru este demonstrat si la nivel mondial. Nu suntem singura tara care face aceasta activitate si nu am inventat roata carutei. Am pus in aplicare practicile si din alte tari. De cate ori intervenim, de atatea ori creste gradul de umidificare. Gradul de umidificare creste precipitatia. Majoritatea fermierilor fac interventii la Ministerul Agriculturii, la mine, sa marim numarul de puncte si sa putem interveni sa stapanim aceste fenomene extreme", a mentionat seful AASNACP.

 

Acesta a sustinut, totodata, ca, inainte de a fi lansate rachetele antigrindina, sunt analizate informatii oferite de radarul meteorologic si de alte trei softuri cu vedere tridimensionala in nori.

 

"Noi intervenim in atmosfera ca sa rezolvam mai multe probleme. Prima problema este sa impiedicam formarea grindinei. Acesta este principiul de baza. In momentul cand intervenim avem informatiile exacte, pe care ni le da radarul meteorologic, dar avem si informatii satelitare. Mai avem trei softuri super-specializate cu vedere tridimensionala in nori, deci stim exact ce se intampla. Acolo unde lansam rachete cream si un probatoriu, adica ne documentam. Avem harta meteo inainte de a lansa si dupa lansare. Noi intervenim numai in norii care in viitor vor produce grindina, norii cumulus cum se numesc. Acolo ajunge vectorul racheta cu iodura de argint, aceasta compozitie reactioneaza, creeaza un aerosol si acolo se produc centre de condensare artificiala. Deci, toata apa din nori care este sub forma de vapori si sub forma lichida, alaturi de reflexivitate, de cantitatea de gheata care este la vremea aceea in nori, se face o modificare in structura norului. Norul devin mai greu si nu mai urca pe verticala, ci vine spre pamant si acea chiciura se transforma in ploaie. Noi daca nu am fi intervenit atunci in nor, ar fi cazut gheata si s-ar fi putut produce pagube. Acea cantitate de apa o aducem cu cateva minute mai devreme sub forma de precipitatii, dar sub nicio forma nu schimbam balanta", a explicat Gheorghe Caunei Florescu.

 

Reprezentantii Ligii Asociatiilor de Producatori Agricoli din Romania (LAPAR) au afirmat, miercuri, printr-un comunicat de presa ca sistemul national antigrindina este total deficitar.