Tehnologii agricole - pomicultura: Tehnologia cultivarii marului, de la fertilizarea in livada pana la recoltare. Sisteme antigrindina pentru livezi, in premiera.

Fertilizarea livezilor de măr se face pe toată suprafaţa, în funcţie de producţia de fructe. Irigarea se aplică în momentele critice în livezile pe rod din zonele cu precipitaţii sub 600 mm anual, cu 4 – 5 udări, cu norma de udare de 500 – 700 m3 apă/ha.

Conform datelor publicate de prof. Bujor Manescu, la măr se manifestă dereglări în nutriţia minerală când este cultivat pe soiuri acide cu pH mai mic de 5,2 şi gradul de saturaţie în baze mai mic de 60%. Pentru crearea condiţiilor de nutriţie minerală normală şi de valorificare eficientă a îngrăşămintelor, se impune corectarea acidităţii solurilor din livezi cu amendamente calcaroase. Reducerea acidităţii prin amendare nu este necesar să se facă până la neutralizare totală ci numai până la pH în jur de 6,0 şi grad de saturaţie în baze în jur de 80%, condiţii de aciditate în care mărul creşte şi rodeşte bine.
Cantitatea de substanţă organică din sol determină, în mare măsură, fertilitatea acestuia. Bilanţul substanţei organice din sol în livezile în care se practică ogorul negru este negativ. Pierderile de materie organică prin mineralizare sunt de 5 -10 tone la ha anual (1 – 2 t substanţă uscată). Acest
deficit trebuie suplinit prin adaos de substanţă organică sub formă de îngrăşăminte, iar pe solurile care conţin mai puţin de 2% humus este necesar să se aplice îngrăşăminte organice în cantităţi suplimentare pentru ridicarea conţinutului de humus din sol, conform profesorilor Bujor Manescu si Marcela Stan.

Aplicând această formulă pentru cazurile mai des întâlnite rezultă doze de îngrăşăminte organice cuprinse între 12 şi 90 t la ha. Aceste doze se aplică o dată la 2 – 3 ani. Sporul de producţie obţinut în urma aplicării îngrăşămintelor organice este cuprins între 9 şi 54% în funcţie de însuşirile solului şi specificul pomilor.

Îngrăşămintele chimice cu azot s-au dovedit eficace în marea majoritate a cazurilor. Sporul de producţie obţinut cu astfel de îngrăşăminte este substanţial. Corelat cu această situaţie se recomandă 60 – 140 kg N la ha pentru recolte de 8 – 30 t/ha, ceea ce asigură un spor de producţie de 12 – 34 %. Fosforul se recomandă în cantităţi de 20 – 150 kg P2O5 la ha, la care se adaugă şi potasiu, mai ales pe solurile de pe terase, ceea ce aduce un important spor de recoltă.

În livezile de măr trebuie să se asigure combaterea eficientă a buruienilor, reducerea consumului de apă şi menţinerea unei aeraţii bune a solului pentru desfăşurarea normală a proceselor biochimice la nivelul rădăcinilor. Realizarea acestor deziderate prin lucrarea superficială a solului cu mijloace mecanizate şi manual este favorabilă nutriţiei pomilor dar necesită consum mare de carburanţi şi forţă de muncă şi duce treptat la deteriorarea solului, de aceea trebuie lucrat cu multă grijă.

Principalele lucrari de intretinere in livada de mar
Alegerea soiurilor: se recomanda alegerea unor soiuri de mar adaptate zonei din punct d evedere climateric, dar si alegerea unor soiuri de mar rezistente la boli si daunatori.

Tăierile de fructificare şi întreţinere se execută anual, diferenţiat în funcţie de vârsta pomului şi încărcătura cu muguri de rod. Ramurile căzute la tăiere sunt scoase din livadă cu grebla sau tocate şi îngropate în sol pentru îmbunătăţirea acestuia cu substanţa organică.

Tratamentele contra principalelor boli si daunatori se fac în perioada de repaus, în număr de 2 şi în perioada de vegetaţie, 8 – 14, cu produse insecto-fungicide, folosind maşina MSPP-900 sau pompa de spate.

Recoltarea se face manual în găleţi de plastic sau în saci de pânză, cu fundul mobil în aşa fel încât să se vătămeze fructele cât mai puţin. Recoltarea se face eşalonat în funcţie de epoca de coacere. Soiurile de iarnă se recoltează în septembrie-octombrie, înaintea maturităţii de consum.

Producţia la măr se calculeaza în funcţie de sistemul de cultură şi nivelul agrotehnic. Ea variază de la 5 – 16 t/ha în livezile clasice, la 20 – 30 t/ha în livezile intensive şi superintensive. Potenţialul productiv al mărului este deosebit, întrucât în livezile superintensive se pot obţine şi 10 vagoane fructe la ha.

Recent, la Botesti in judetul Arges, au fost prezentate noi sisteme de cultura la mar, soiuri de mar obtinute la statiunile de cercetare in pomicultura ICDP Maracineni si SCDP Voinesti si s-au discutat oportunitatile de finantare pentru infiintarea livezilor, in cadrul unei expozitii dedicate pomiculturii.

Sisteme antigrindina pentru livezile infiintate in zonele expuse la aceasta calamitate
Dupa ce, in vara aceasta, a infiintat prima cultura superintensiva de mar din Salaj, Sandor Biro, administratorul firmei Salaj Plant din Ip a finalizat recent o alta investitie in premiera pentru tara noastra. Acesta si-a instalat, pentru o livada de meri, cel mai nou si performant sistem de protectie contra grindinei. Tehnologia, al carei cost a fost de 90.000 de euro, este importata din Austria si consta in acoperirea livezilor cu pomi fructiferi cu o plasa speciala, sustinuta de un sistem de stalpi si fire metalice.

„Am luat hotararea de a-mi proteja livada contra grindinei dupa ce, numai in acest an, am avut deja de trei ori grindina, iar productia nu a fost afectata semnificativ numai printr-o minune”, afirma Sandor Biro, pentru publicatia locala Magazin Salajean.

Acesta spune ca, desi a trebuit sa investeasca circa 90.000 de euro pentru punerea in practica a sistemului de protectie, acesta a fost necesar in conditiile in care productia de mere se anunta a fi foarte buna.

„Sper sa-mi amortizez investitia chiar din productia de mere de la toamna. Dat fiind faptul ca deja este contractata pentru vanzare in intregime, nu puteam sa risc sa o pierd. Anul trecut, n-am avut de loc mere pentru ca a fost un inghet chiar cand erau pomii in floare, iar acum doi ani, tot in cauza grindinei, am pierdut jumatate din productie”, puncteaza pomic. Suprafata de livada protejata de grindina este de circa 10 hectare, lucrarea fiind executata in aproximativ o luna, cu sprijinul specialistilor austrieci, ea fiind garantata 30 de ani. Salaj Plant, firma pe care o administreaza Sandor Biro, a semnat deja un contract de distributie in exclusivitate pentru Romania a sistemului respectiv, colaborarea putand fi extinsa chiar si pentru Ungaria.

Referinte: calendarul pomicoltorului pentru luna decembrie