Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Cultura de sofran: Utilizari culinare
Sofranul este cel mai scump condiment din lume (orice sub 4 euro pe gram este suspect de ieftin; explicatia poate fi oricare, de la „probabil de contrabanda”, pana la „probabil nu este deloc sofran”).
In tarile producatoare, pretul este, desigur, mult mai mic (a zecea parte). Singurul condiment comparabil ca pret sunt trufele.
Aroma sofranului este unica si nu exista substitut pentru el, dar daca nu este disponibil, vanilia, apa de kewra, apa de trandafiri sau boabele tonka pot constitui alternative pentru sofran in retetele de dulciuri si prajituri.
Daca luam in calcul pretul pe gram, sofranul este fara indoiala foarte scump; pe de alta parte, sofranul este si foarte pregnant si, prin urmare, folosit in cantitati farmaceutice: un gram de sofran dureaza mult mai mult decat cantitatea dintr-un alt condiment cumparata cu aceeasi suma.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cresterea prepelitelor japoneze
Cresterea prepelitelor japoneze Lucrarea "Cresterea prepelitelor japoneze" - iti asigura toate informatiile de care ai nevoie pentru a demara acest tip de afacere - iti arata punctele sensibile inerente oricarui inceput - te ajuta sa eviti greseli costisitoare Informatiile prezente pe CD-ul "Cresterea prepelitelor...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
O primavara frumoasa incepe cu reduceri generoase. Profita de preturile mici si de transportul gratuit in luna martie...click AICI pentru detalii si comenzi<<
Jumatate de lingurita de sofran (cam o cincime de gram) este, de exemplu, suficienta pentru un litru de budinca de sofran, cu conditia ca sofranul sa fie de o calitate rezonabila.
Exista probabil mai multe alte plante care pot colora mancarea in galben sau portocaliu; cu toate acestea, niciunul din ele nu are parfumul hipnotic al sofranului adevarat. Ochiul poate fi pacalit, dar nu si papilele gustative.
Vorbind de alte plante galbene: contrafacerea sofranului este la fel de veche ca si comercializarea sa, si nu se va sfarsi decat odata cu ea.
Sunt multe metode de contrafacere: unele lipsite de rafinament, cum ar fi vanzarea a ceva care nu contine deloc sofran (flori colorate artificial, cele de sofranel si galbenele fiind cele mai evidente candidate). Adesea, praful de curcuma este comercializat sub denumirea de “sofran indian”, ca si cum India nu ar fi unul dintre producatorii importanti de sofran adevarat. aceasta semi-fraudare este foarte raspandita in Grecia, Turcia, Siria, Israel.
Persoanele care nu cunosc gustul sofranului de calitate pot fi pacalite sa cumpere un produs vechi sau excesiv de uscat. Chiar si marile companii producatoare de mirodenii vand uneori produse care, desi deriva din planta corecta, nu au deloc aroma, sau au o aroma falsa.
Cresterea masei sofranului prin acoperirea pistilurilor cu un lichid non-volatil (ulei gras sau glicerol, care confera un gust dulceag, pe care un cumparator nepriceput il poate lua drept semn de calitate) este de asemenea un procedeu des folosit. Pentru a fi siguri de calitate, sofranul trebuie cumparat intreg; niciun comerciant care se respecta nu vinde sofran pisat.
Vechile retete europene prescriu cantitati astronomice de sofran, dar in ziua de azi, in europa, sofranul nu mai joaca decat un rol minor. Este insa folosit pentru mai multe mancaruri mediteraneene, de multe ori in legatura cu orezul, pestele si fructele de mare. exemple celebre sunt „risotto alla milanese” (orez cu bob scurt preparat cu sofran), supa de peste provensala „bouillabaisse” si specialitatea spaniola, „paella” (orez cu sofran si cu o mare varietae de legume si carne).
Mai mult, sofranul apare in cateva retete europene de prajituri, in care este folosit atat pentru aroma, cat si pentru culoare.
Mai mult, sofranul apare in cateva retete europene de prajituri, in care este folosit atat pentru aroma, cat si pentru culoare.
Sofranul este mai important in asia Centrala si in nordul Indiei unde este folosit extensiv pentru felurile cu orez. Felurile indiene numite „biriyani” sunt preparate cu orez parfumat, de obicei cu oaie sau pui, intens aromate cu sofran si foi de dafin, scortisoara, cuisoare, cardamom verde, anason stelat si nucsoara; de multe ori sunt decorate cu bucati de nuca, sau migdala, cu stafide, sau seminte de rodie.
Combinatia de sofran cu menta in „biriyani” preparat in stil persan este deosebit de delicioasa. Feluri cu orez similare, in care sofranul este combinat cu ingrediente picante, se pot intalni in tarile din jurul Golfului Persic.
Dulciurile indiene („kheer”, „ras malai”) se prepara uneori cu sofran; exista un fel cu orez dulce si sofran, numit „zarda pullao”, gatit de indienii musulmani la sfarsitul lunii de ramadan si in alte ocazii festive. uneori sofranul apare si in celebra bautura indiana cu iaurt, „lassi”. „Lassi” de unt aromat cu sofran („makhaniyalassi”) nu poate fi uitat de niciun vizitator al orasului Jodhpur din centrul rajahstanului.
Tot de neuitat este si inghetata colorata cu sofran, disponibila in locurile in care turistii indieni cu dare de mana isi petrec vacantele.
Sofranul are o pozitie unica printre condimente, pentru ca atat aroma cat si culoarea sunt solubile in apa; pistilurile se pot inmuia peste noapte in apa, dupa care se foloseste numai apa rezultata, ceea ce da o culoare pura si omogena.
O alta metoda, preferata in Persia si India, este ca sofranul sa se piseze, apoi pudra sa se inmoaie in lapte, care dupa o jumatate de ora capata culoarea galbenusului de ou. acesta este apoi adaugat la „biriyani” sau la dulciuri.
O alta metoda, preferata in Persia si India, este ca sofranul sa se piseze, apoi pudra sa se inmoaie in lapte, care dupa o jumatate de ora capata culoarea galbenusului de ou. acesta este apoi adaugat la „biriyani” sau la dulciuri.
Folosirea condimentului uscat (fie pisat, fie intreg) direct pentru gatit nu este recomandata, pentru ca elibereaza aroma mult prea incet. Cel mai bine este sa se prepare un extract cu lichid rece, care apoi sa se adauge la mancarurile fierbinti.
In doze mari, sofranul este toxic. In doze de 5 pana la 10 grame a fost folosit chiar pentru a provoca avortul. Din cauza pretului ridicat si a cantitatilor minuscule folosite la gatit, otravirea accidentala cu sofran este foarte rara.
Desi sofranul poate fi uneori gasit in stare salbatica in europa (mai precis, ramas dintr-o cultivare anterioara), nu este recomandat pentru cei lipsiti de cultura botanica sa culeaga „sofran salbatic”. Exista sanse mari ca planta sa se dovedeasca a fi pur si simplu brebenel de toamna, cunoscut si sub numele de sofran de pajiste (Colchicum autumnale).
Exista motive serioase pentru care aceasta planta este numita dupa locul din antichitate unde se preparau otravurile, Colchis: este una din cele mai periculoase plante din flora europeana. Interesant este ca frunzele brebenelului de toamna pot fi confundate cu ale altei plante salbatice comestibile din europa Centrala (leurda), lucru care a provocat multe morti accidentale.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.
Newsletter gratuit
Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "Top 4 Afaceri agricole in 2024".
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
Ultima ora
Idei de afaceri in agricultura
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
