Schimbari necesare pentru a trecerea la o agricultura 100% bio

Un studiu publicat recent arata ca hranirea planetei in anul 2050 gratie unei productii agricole 100% bio nu se va putea face fara o majorare importata a suprafetei cultivate sau o modificare a regimului alimentar al populatiei

Cercetatorii au ajuns la aceste concluzii pe baza unui model conform caruia, in 2050, populatia planetei va fi de peste noua miliarde de fiinte umane, precum si pe necesitatea cresterii cu 50% a productiei agricole pentru a hrani planeta la acea data.
 
Potrivit studiului, avand in vedere ca agricultura bio are randamente mai mici decat agricultura traditionala, pentru a atinge obiectivul de hrani planeta fara a modifica comportamentul alimentar anual va fi nevoie ca suprafetele cultivate sa creasca de la 16% pana la 33%, iar in acelasi timp despaduririle sa creasca de la 8% la 15%.
 
In pofida impactului pozitiv pentru mediu al agriculturii bio, in special faptul ca nu utilizeaza pesticide, cercetatorii apreciaza ca aceasta solutie nu este viabila.
 
In consecinta, cercetatorii au trecut in revista alte scenarii, care merg de la o conversie partiala la o conversie totala insotita de anumite modificari ale regimului alimentar, in special un regim alimentar cu mai putina carne.
 
Conversia la agricultura bio ar putea avea potentialul de a raspunde la cererea alimentara mondiala si a o face intr-o maniera durabila, insa numai daca risipa alimentara si productia de carne vor fi diminuate, concluzioneaza autorii studiului
Potrivit cercetatorilor, obtinerea tuturor produselor agricole intr-o maniera bio si fara a majora suprafetele cultivabile devine o optiune viabila numai prin reducerea cu 50% a risipei alimentare si in acelasi timp prin suprimarea totala a culturilor destinate hranei animalelor.
 
Rezultatul ar fi insa un septel mai mic si reducerea de la 38% la 11% a ponderii reprezentate de proteinele animale in totalitatea proteinelor consumate de om.
 
Fara a se pronunta in favoarea unui anumit scenariu, studiul estimeaza ca o punere in practica partiala si combinata ar permite un viitor alimentar mai durabil.