Crescatorie de fazani. Alimentatia corecta

In cazul pasarilor crescute in libertate, alimentatia lor naturala trebuie completata de catre crescatori prin plasarea in adaposturile de hranire a unor suplimente constituite din paie, mei, orez, grau, ovaz, lucerna, trifoi, sorg etc. Acestea pot fi date ca atare sau sub forma de nutreturi concentrate.

Pentru fazanii crescuti in voliere sau in scop ornamental, mediul de viata nu ofera decat intr-o proportie redusa surse naturale de hrana, de aceea crescatorul trebuie sa le ofere un meniu mai variat.

 

Alimentatia de baza consta in grau, mei, diferite sorturi de graunte si vegetale, legume (castraveti, morcovi, lamai, sfecla rosie etc.) si fructe.

Atat fructele cat si legumele trebuie taiate in bucatele pentru a putea fi mancate de catre fazani. Acest regim vegetal trebuie completat cu substante proteice de origine animala: bucatele de carne, larve, insecte, faina de peste, produse lactate etc. Asa cum se poate observa, alimentatia fazanilor este similara celei a galinaceelor.

 

Mai ales tineretul in crestere are nevoie de proteine. Pentru o crescatorie familiala sau pentru fazanii ornamentali, este relativ usor de gasit o cantitate suficienta de resturi de carne sau branza pentru asigurarea necesarului de proteine. In cazul crescatoriilor industriale, acest lucru devine o problema, de aceea se folosesc nutreturi combinate, a caror compozitie completa si echilibrata satisface nevoile alimentare ale fazanilor.

 

In reteta acestora intra componente diferite: faina de mei, de ovaz, de orez, de orz, tarate de grau (toate acestea reprezentand aproximativ 70-80% din cantitatea totala a nutretului), faina de carne si faina de peste (aproximativ 10-15%), cochilii de stridii macinate sau faina de crisalide (2-5%), saruri minerale.

 

Pentru puii sub trei saptamani, in aceste nutreturi se vor adauga galbenusuri de ou (unul pentru fiecare 10 pui) si oua de furnici sau resturi de carne tocate. Aceste alimente compuse se pot cumpara de la combinatele ce prepara nutreturi pentru animale, dar adesea ele vor fi prea uscate si vor trebui imbogatite cu amestecuri de legume si masa vegetala verde.

 

In cresterea fazanilor se pot folosi si alte substante: fainuri din ierburi medicinale deshidratate, faina de alge marine, faina de crisalide (bogata in proteine si saraca in grasimi, este recomandata mai ales pentru alimentatia puilor), pudra de oua, sange deshidratat (de la abatoare), lapte praf etc. Pentru fazanii ornamentali sau pentru micile crescatorii familiale, se pot folosi retete clasice de amestecuri proaspete, care se prepara zilnic. Acestea pot sa contina:

 

- miez de paine, salata verde tocata, patrunjel, oua crude (cu tot cu coaja), resturi de branza, amestecate cu apa sau zeama de carne sau legume – pentru adulti;

 

- miez de paine, inima tocata de vaca, oua crude (cu tot cu coaja), salata, patrunjel – pentru tineret;

 

- orez fiert, cicoare macinata, mei, inima tocata de vaca, oua crude intregi, miez de paine, branza, canepa, amestecate fie cu apa sau supa, fie cu lapte – pentru pui.

 

Aceste retete, care contin ingrediente proaspete si naturale, nu pot fi folosite decat in crescatoriile cu efective reduse. In marile crescatorii se vor folosi nutreturi echilibrate, completate neaparat cu substante vegetale proaspete: cicoare, lucerna, trifoi etc.

 

Altfel, asa cum am amintit deja, lipsa acestora din alimentatie va conduce la aparitia tendintei de ciugulire a penelor. Indiferent de metoda de crestere folosita, fazanii trebuie sa aiba la dispozitie permanent apa din abundenta, proaspata si curata.

 

 

Organismul animal are nevoie de o serie de substante minerale pentru a se dezvolta si a functiona in conditii bune. Cum cele furnizate de alimente si apa nu sunt suficiente, trebuie oferite suplimente pentru pasarile crescute in voliere.

 

Magazinele specializate ofera saruri minerale sub forma de pulbere sau granule, destinate exclusiv pasarilor. Acestea pot fi plasate in recipiente aflate in interiorul custilor sau pot fi amestecate cu hrana combinata (metoda de preferat in cazul fazaneriilor).

 

Oasele de sepie (de fapt, cochilia interna a acestui animal) reprezinta un adjuvant natural excelent.

 

Cojile de oua sunt foarte bogate in calciu natural, necesar fazanilor. Un alt aditiv mineral pentru pasari este carbunele, care are un rol de dezinfectant intestinal.

 

Acesta se obtine prin arderea lemnului, in doua varietati: carbunele de lemn moale, care are proprietati terapeutice de dezinfectie si absorbtie a excesului gazelor de fermentatie, si carbunele de lemn dur, care ofera suplimentul de carbon necesar fazanilor.

 

Bicarbonatul de sodiu are un rol important pentru intarirea cochiliei oualor.

 

Cercetatorii americani au demonstrat ca de la fazanii carora li s-a administrat bicarbonat de sodiu in apa de baut se obtin oua cu o coaja cu 6,6% mai groasa. Deoarece efectul benefic se simte dupa aproximativ o luna, este recomandabil sa se inceapa cura la inceputul perioadei de reproducere, adaugandu-se 0,5 grame de bicarbonat de sodiu per kilogram de pasare in viu, zilnic.

 

Grosimea si duritatea cojii oualor sunt foarte importante pentru usoara manipulare a acestora, iar diminuarea acestor doi parametri indica existenta unei carente nutritionale, deci constituie un semnal de alarma pentru crescatori.

 

Fazanii crescuti in adaposturi care au pamant pe jos nu au nevoie de aditive minerale. Ei ciugulesc pietricele si particule dure care, odata ingerate, faciliteaza digestia hranei si asimilarea ei. De aceea decizia de a construi un volier pavat cu beton sau adaposturi cu pardoseala artificiala trebuie analizata foarte bine.