Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Cultura de lavanda. Tot ce trebuie sa stii despre lavanda
Lavanda (levantica) este o planta aromatica si medicinala cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Romanii o foloseau pentru a-si parfuma baile. Poate fi cultivata si ca planta ornamentala si aromatica, dar si pentru valoarea ei ca planta antierozionala, cultivata pe pante abrupte, insorite, calcaroase.
Lavanda se cultiva pentru inflorescentele sale bogate in ulei volatil (0,7-1,4% in inflorescente proaspete), utilizat ca aromatizant puternic in parfumerie si cosmetica, dar si cazul unor afectiuni.
Uleiul volatil prezinta actiune carminativa, sedativa si de calmare a sistemului nervos central. Florile folosite sub forma de ceaiuri sau in alte preparate au actiune antiseptica, cicatrizanta.
Poate fi utilizata si ca insectifug, alunga moliile si parfumeaza hainele.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Propriul meu plan de afaceri
Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai planuri de afaceri standard Esti o persoana dinamica Profita de Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai 7 modele practice de planuri de afacere cu care obtii mai usor finantari si chiar fonduri europene la mai putin de 100 de lei Stick-ul "Propriul meu plan de...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Lavanda este si o foarte buna planta melifera.
Cerinte fata de clima si sol
Lavanda are cerinte ridicate fata de temperatura, necesitand temperaturi la germinare de 10-15 grade C. In perioada lunilor de iarna rezista la temperaturi de -15 grade C, in iernile fara zapada pana la -30 grade C, acoperita cu zapada.
Plantele tinere suporta dupa rasarire temperaturi de -8 grade C. Fata de umiditate, lavanda este mai putin pretentioasa, suportand bine seceta, datorita sistemului radicular foarte bine dezvoltat. Lavanda este o planta iu bi toare de lumina, plantele crescute in locuri insorite avand tufe mari si acumuland mai mult ulei volatil.
Lavanda nu are cerinte ridicate fata de sol, reusind bine pe soluri foarte diferite, nisipoase, calcaroase sau chiar stancoase. Nu suporta solurile reci, cu exces de umiditate si apa freatica la mica adancime.
Cele mai favorabile zone de cultura se intalnesc in Campia Timisului, Dealurile Vestice, Campia Olteniei, Campia Burnazului, Campia Baraganului, Podisul Dobrogei, Podisul Transilvaniei.
Particularitati biologice
Lavanda este o planta perena, un subarbust, cu radacina lignificata, ce se dezvolta mult in profunzime (2 m). Tulpina are numeroase ramificatii, formand o tufa aproape globuloasa, inalta de 30-70 cm. Frunzele sunt dispuse opus, paroase pe dos, intregi, cu varful ascutit si marginea rasucita in sus. De pe mugurii de pe tulpina se formeaza lastari pe care se formeaza florile.
In primii ani, lastarii au 25 cm lungime, iar pe masura ce plantele imbatranesc, lastarii sunt mai scurti (10 cm). Ramificatiile poarta in varf inflorescente spiciforme, cu flori de culoare alba-violeta, albastra sau mov inchis.
Inmultirea prin seminte imprima varietatea mare a culorii florilor, deoarece se produce o segregare puternica. Varietatea culorilor reflecta neuniformitatea in ritmul de dezvoltare a plantelor si diferente in productia de ulei volatil.
De aceea, este recomandata inmultirea vegetativa, deoarece aceasta permite obtinerea unui material mai uniform. Plantele infloresc in iunie-iulie, iar polenizarea este alogama entomofila.
Fructele sunt nucule brune, lucioase, grupate cate 4 la baza unui caliciu persistent. Masa a 1.000 de seminte este de circa 0,9-1g.
Amplasarea culturii
Lavanda este o specie perena, care se poate cultiva pe acelasi loc 8-10 de ani. Se vor evita suprafetele imburuienate cu buruieni perene.
Administrarea ingrasamintelor
Lavanda este o planta care valorifica bine ingrasamintele organice. Se recomanda folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat si aplicat uniform, care contribuie la dezvoltarea masei vegetative si la cresterea continutului in ulei volatil.
Se pot aplica 25-40 t/ha de gunoi de grajd, toamna, sub aratura inainte de infiintarea plantatiilor. Se mai pot aplica mranita sau compost, la fiecare cuib, odata cu plantatul rasadurilor.
Lucrarile solului
Pentru infiintarea culturii de lavanda se recomanda o aratura adanca, precedata eventual de o lucrare de afanare adanca (desfundare la 50-70 cm), apoi terenul trebuie foarte bine maruntit si nivelat si mentinut fara buruieni, prin discuiri si grapari repetate. Toamna inainte de plantare, terenul se va discui adanc si se va pregati superficial cu un combinator.
Infiintarea plantatiei
Lavanda se poate inmulti prin samanta (semanat direct in camp sau prin rasad) sau vegetativ prin butasi inradacinati sau prin despartirea tufei.
Cea mai frecvent folosita metoda este cea de infiintare a culturii prin rasad, deoarece se obtin culturi incheiate, fara goluri, cu plante viguroase si cu productivitate buna. Rasadurile se pot obtine in straturi reci, cu semanare in septembrie-octombrie sau in primavara, foarte devreme.
Straturile vor avea 1 m latime cu 8-10 lungime, cu poteci de 50 cm intre ele. Straturile se vor face cu 10 cm sub nivelul terenului. Suprafata stratului trebuie foarte bine nivelata cu grebla, se traseaza santulete la 10-15 cm intre randuri, apoi se seamana.
Samanta utilizata trebuie sa fie cu puritate minima de 70% si germinatie minima de 50%. Dupa semanat, randurile sunt acoperite cu mranita pentru a nu se forma crusta. Cand plantele au 2-3 perechi de frunze se efectueaza raritul, lasand circa 5 cm distanta intre plante pe rand.
Plantutele smulse la rarit pot fi replantate. Pana in toamna, suprafata stratului se pliveste de buruieni, se uda, iar plantutele pot fi fasonate prin taierile tijelor florale care se formeaza.
Materialul de plantat va fi gata pentru infiintarea culturii la inceputul lunii septembrie. In acest scop materialul se scoate din straturi, se sorteaza si se stratifica in nisip sau sol umed, pana la plantare. De pe un hectar de straturi se pot obtine 400.000 de rasaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de rasaduri.
Exista posibilitatea inmultirii prin butasi inradacinati sau materialul poate proveni din despartirea tufelor de la plantatiile vechi care se desfiinteaza. Ramurile de la baza tufei care au format radacini se pot folosi la plantare, existand posibilitatea de inradacinare a lastarilor.
In acest scop, in luna octombrie tufa se taie la 8-10 cm deasupra solului si se acopera cu pamant. In anul urmator, de pe ramurile imbatranite apar lastari noi, bine inradacinati. In cursul primaverii, acestia se musuroiesc, iar toamna se scot si se desfac in mai multi puieti care trec in scoala de fortificare un an. De la o tufa se pot obtine pana la 200 de puieti.
Plantarea se face fie manual, fie semimecanizat, cu rasaduri sanatoase, cu partea aeriana de 10-12 cm lungime. Lavanda se planteaza la 100 cm intre randuri si la 50 cm pe rind. Daca terenul este in panta, atunci plantarea trebuie sa se faca pe curbele de nivel.
Inainte de plantare, terenul se marcheaza la distantele de plantare recomandate, apoi se uda la cuiburi si se administreaza mranita la cuib. Rasadul se fasoneaza, se mocirlesc radacinile si apoi se planteaza (similar cum se porcedeaza la plantarea rasadurile de legume).
Completarea golurilor se face dupa pornirea in vegetatie a plantelor, in primavara si poate fi repetata in toamna, folosind rasaduri special pastrate din materialul initial.
Lucrarile de ingrijire
In culturile de lavanda sunt necesare lucrari de completare a golurilor si de combaterea buruienilor. Inca din primul an se executa lucrari de prasit si de plivit pe rand, pentru a fi tinute sub control buruienile.
La plantatiile tinere se recomanda 4-6 prasile, iar la plantatiile mai batrane 2-3 prasile. In primul an, se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului, volburei pentru a simplifica lucrarile in anii urmatori.
Lavanda este considerata o specie rezistenta la boli si daunatori, dar exista unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae), care pot ataca frunzele, ce se usuca si cad. Pentru comba terea acestor boli, se recomanda igiena culturala si incorporarea in adancime a resturilor vegetale, precum si stropiri in vegetatie cu zeama bordeleza in doze de 1%.
In anii umezi sau in zonele umede pot aparea daunatori, asa cum este lacusta verde de pasune (Tettygonia viridissima). Pentru combatere, in plantatii trebuie distruse foarte bine buruienile si trebuie facute lucrari de afanare a solului, dupa recoltari.
Recoltarea
Recoltarea se face manual cu secera, cu o mana se apuca manunchiul de lastari si se taie lastarii, avand grija sa nu se taie portiuni cu frunze. Dupa recoltare, lastarii sunt pusi in cosuri si transportati imediat la distilare.
Recoltarea se mai poate face si cu masini speciale, a caror productivitate este mare, reducand astfel consumul de munca pe hectar de la 20 muncitori pentru 1 ha, la 0,5 ha/ora recoltare mecanizata.
Pentru a se obtine inflorescente uscate, se recomanda ca uscarea sa se faca la umbra, in soproane, poduri, in straturi subtiri, pe rame, pe o perioada de 5-6 zile, pentru a fi evitata brunificarea. Inflorescentele se pot usca si artificial, la temperaturi de maximum 35 garde C. Randamentul de uscare este de 5-7:1.
Conditiile de receptionare la produsul in stare uscata prevad urmatoarele: resturi de tulpini forale, flori brunificate, fructificatii, maximum 5%, corpuri straine organice nu se admit, corpuri straine minerale maximum 0,5%, umiditatea maxima 11%, continutul in ulei volatil minimum 1%.
Pentru produsul in stare proaspata se impun urmatoarele: resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificatii, maximum 2%, corpuri straine organice maximum 0,25%, corpuri straine minerale maximum 0,5%, continutul in ulei volatil minimum 0,55%.
Productia de inflorescente proaspete in primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar in anii urmatori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o tona de inflorescente proaspete rezulta pana la 10 kg ulei volatil.
Distilarea
Obtinerea pe cale industriala a uleiului volatil de lavanda se realizeaza prin distilarea in apa, in apa si cu aburi sau cu aburi.
Durata distilarii va fi de circa 90 de minute, iar peste 90% din totalul cantitatii de ulei se distileza in primele 60 de minute. In timpul procesului de distilare trebuie sa se urmareasca ca temperatura aburului care intra in cazan sa fie de maximum 150-160 garde C.
Uleiul volatil extras si decantat, pentru eliminarea apei, va fi pus spre pastrare si transportat in butoaie inoxidabile, care se vor depozita in incaperi racoroase, ferite de foc.
Autor:
Redactia Agroromania
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.
Newsletter gratuit
Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit "TOP 4 Afaceri agricole în 2025".
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
Ultima ora
- » Ingrijirea culturii de lavanda. Sfaturi utile pentru fermieri
- » Recoltarea plantelor medicinale si aromatice. Recoltarea organelor subterane
- » Uleiuri volatile. Beneficiile uleiurilor esentiale
- » Sofran. Descrierea si caracteristicile biologice ale plantei
- » Cultura de schinduf. Utilizarile plantei
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
